Bursele din China s-au prăbușit cu 7.000 de miliarde de dolari, dar nu asta e cea mai proastă veste / Situația e atât de gravă că a fost adus „măcelarul de brokeri”

Eforturile Chinei de a opri o prăbușire a burselor locale ce a atins deja o cotă amețitoare de 7.000 de miliarde de dolari aduce aminte de criza din 2015, când Beijingul a luat măsuri drastice pentru a nu se ajunge la un crah total.

De data aceasta, însă, problemele au rădăcini mult mai adânci, spun investitorii, potrivit Bloomberg.

Autoritățile au intrat în modul de criză pentru a sprijini piețele chineze aflate în cădere liberă, luând în colimator vânzătorii în lipsă și generând bani pentru bănci, în timp ce fondurile de stat stimulează achizițiile pe bursă.

Un alt semnal al faptului că Beijingul este cu adevărat îngrijorat este faptul că l-a demis brusc miercuri pe șeful „piețelor bursiere, Yi Huiman, punând în aplicare o altă metodă din „manualul” folosit și acum zece ani când a avut loc o altă prăbușire majoră.

În locul lui a fost numit Wu Qing, supranumit „măcelarul de brokeri” pentru duritatea cu care tratează jucătorii din piețele financiare.

„Un punct de inflexiune nemaiîntâlnit în ultimele decenii”

„Schimbarea demonstrează că impulsul politic rămâne acela de a înăspri măsurile administrative mai degrabă decât de a aborda problemele fundamentale cu care se confruntă economia”, au scris analiștii Eurasia Group într-o notă după această remaniere surprinzătoare.

Dar, în loc să ajute, „asta consolidează sentimentul de neliniște și afectează încrederea (investitorilor)”, au explicat experții Eurasia Group.

„Adevăratul motiv pentru care de data aceasta este diferit este faptul că s-a schimbat narațiunea în ce privește creșterea economică”, a declarat Fang Rui, manager de fonduri la Shanghai WuSheng Investment Management Partnership.

„Ne aflăm acum la un punct de inflexiune nemaiîntâlnit în ultimele decenii”, a adăugat el.

Prăbușirea de 7.000 de miliarde de dolari nu este cea mai proastă veste din China

Până și economiștii au probleme în a crea o perspectivă care să arate cât de gravă este prăbușirea de 7.000 de miliarde de dolari a burselor chinezești. Cea mai bună comparație ca anvergură ar fi aceea că, din 2021, piața a pierdut cât suma PIB-urilor Japoniei și Franței, notează Forbes.

Și asta nu este nici măcar cea mai proastă veste care vine de la cea mai mare economie din Asia.

Nu, nu ne referim aici la deflația chineză care se adâncește în cel mai rapid ritm din ultimele decenii, notează publicația. Nici la faptul că „China Evergrande” este din nou un subiect de actualitate.

Referirea este la războiul pe care cercul interior al lui Xi Jinping pare să îl ducă împotriva veștilor proaste în sine.

În ultima săptămână, Ministerul Securității de Stat a anunțat că Beijingul este în căutarea celor care difuzează opinii negative cu privire la perspectivele economice și de piață ale Chinei. Acest avertisment înfricoșător de a nu „denigra economia Chinei” prin „narațiuni false” este marca Mao Zedong, nu Adam Smith, subliniază Forbes.

Și ridică întrebări tulburătoare în timp ce influența Chinei crește în lume.

Principala agenție de informații a Chinei a spus răspicat ceea ce era mai mult subînțeles până acum, că va acorda prioritate „consolidării propagandei economice și orientării opiniei publice”.

Bursele se prăbușesc, s-a ajuns la minimul ultimilor 5 ani

Guvernul de la Beijing l-a înlocuit zilele trecute pe Yi Huiman în funcția de președinte al Comisiei de reglementare a valorilor mobiliare din China (CSRC) cu Wu Qing, notează și Reuters.

Nu a fost oferit un motiv pentru înlăturarea lui Yi, care survine în condițiile în care piețele bursiere din China au atins minimele ultimilor cinci ani, iar investitorii mici și instituționali s-au grăbit să vândă să își reducă pierderile.

Lucru ce nu este de mirare dacă luăm în calcul că economia chineză este în dificultate, iar lipsa unor măsuri guvernamentale energice de stimulare își pun amprenta asupra încrederii din piețe.

Numeroase măsuri de sprijin axate pe piață, cum ar fi restricțiile privind vânzările în lipsă sau reducerile costurilor de tranzacționare, nu au reușit să stopeze vânzările de acțiuni, nici seria de declarații guvernamentale prin care s-au promis măsuri de susținere.

A fost adus „măcelarul de brokeri”

Demiterea lui Yi și înlocuirea cu Wu a avut loc chiar înainte de lunga pauză de Anul Nou chinezesc, între 9 și 16 februarie.

Joi, înainte de vacanța bursieră, acțiunile au crescut ușor, dar palidul recul a venit după ce, la începutul lunii februarie, bursele chinezești s-au trezit că pierduseră în mai puțin de două săptămâni 1.000 de miliarde din capitalizarea firmelor listate.

„Ca o reacție impulsivă, pot înțelege cum (aducerea lui Wu) ar putea fi privită drept ceva pozitiv. Dar, în abordarea problemelor bineștiute ale economiei chineze, nu rezolvă absolut nimic”, a declarat Tim Graf, șeful departamentului de strategie macro EMEA de la State Street.

„Wu este supranumit „măcelarul”, așa că ne așteptăm să vedem reglementări energice”, a spus declarat Yang Tingwu, director general adjunct al Tongheng Investment, adăugând că se așteaptă ca unele agenții de brokeraj și persoane fizice să fie sancționate pentru perturbarea pieței.

Străinii vând continuu acțiuni de șase luni

Investitorii străini au vândut luna trecută acțiuni chinezești în valoare netă de 18,2 miliarde de yuani (2,5 miliarde de dolari), marcând a șasea lună consecutivă de reducere a portofoliilor.

În timp ce acțiunile mondiale au crescut anul trecut cu 20%, aurul cu 13% și bitcoin cu 155%, indicele chinezesc de referință CSI300 a scăzut cu 11%.

Acesta a fost pe minus timp de 6 luni la rând și a căzut cu 23% din august și până acum, ajungând la minimele ultimilor cinci ani.

Bursele chineze au fost zguduite de turbulențe aproape constante din 2019, mai întâi de o dispută comercială cu Washingtonul, apoi de prăbușirea dezvoltatorului supraîndatorat China Evergrande, pe fondul crizei care a zguduit piața imobiliară a țării.