Business report: Adevarul despre taxele platite de Uber si de taximetristii din Bucuresti; Romania- cea mai mare reducere a consumului de energie din UE. Cauze, consecinte, oportunitati; Vor migra bugetarii cu salariile scazute catre mediul privat? "Nu sunt acceptati, au sisteme invechite"

Adevarul despre taxele platite de Uber si de taximetristii din Bucuresti. Ce relevanta are comparatia. In spatiul public circula, de doua zile, informatia ca subsidiara Uber din Romania ar plati taxe de trei ori mai mari decat cele mai mari noua companii de taximetrie din Bucuresti, ipoteza cu un grad scazut de credibilitate, dar atractiva in conflictul foarte vizibil, pe alocuri romantat, dintre cele doua patronate. Compania de dispecerat a Speed Taxi a platit, in 2016, impozit pe profit in valoare de peste 290.000 de lei, iar in primele noua luni din 2017 – situatia pe ultimul trimestru inca nu s-a definitivat – alte 175.000 de lei. „Foarte multi ani, cam pana in 2012, am facut investitii si e normal ca nu am avut profit. In 2016, am separat activitatea de transport de cea de dispecerat. Nu stim de unde au datele, dar e un sentiment de frustrare sa platim taxe statului roman si sa vina cineva si sa spuna ca nu platim”, a spus Andrei Gafita, actionarul majoritar al Speed Taxi, citat deEconomica.net.

Vor migra bugetarii cu salariile scazute catre mediul privat?„Nu sunt acceptati, au sisteme invechite”. Masurile anuntate recent de guvernanti in privinta salarizarii au nemultumit foarte multi angajati, atat din sectorul public cat si din cel privat. Printre cei care nu au primit schimbarile cu ochi buni se regasesc si bugetari care aveau salarii mari si care acum vor primi mai putini bani. Si atunci, ar putea migra acestia catre companiile private, unde sa fie platiti mai bine? „Privatii nu prea accepta bugetari. Bugetarii au sisteme invechite, sunt deseori rigizi, cu foarte multe reguli, proceduri. Privatii cer creativitate, inovatie, lucreaza cu tehnologii noi”, a declarat Corina Neagu, consultant Resurse Umane la compania de profil DARE. „Mai e ceva – iti ia mai mult timp sa inveti un bugetar ce are de facut la un privat, pentru ca vin deja cu clisee si idei preconcepute”, a mai spus aceasta, citata deCapital.ro.

Comisia Europeana: Cresterea economiei Romaniei va incetini la 4,5% in 2018 si la 4% in 2019. Dupa ce s-au contractat in 2016, investitiile totale au inceput sa creasca din nou in 2017. Ritmul redresarii ramane totusi lent, deoarece investitiile publice au scazut semnificativ pentru al doilea an consecutiv. Boom-ul inregistrat in consumul privat a dus la o majorare a importurilor. In consecinta, exporturile au actionat ca o frana asupra cresterii reale a PIB-ului, in pofida cresterii relativ solide a exporturilor”, apreciaza Comisia Europeana. Avansul economiei Romaniei ar urma sa incetineasca la 4,5% in 2018 si la 4% in 2019. Cresterea consumului privat va fi mai temperata in 2018, deoarece inflatia afecteaza mai mult veniturile reale disponibile, iar cresterea salariilor incetineste. Cu toate acestea, consumul privat ar urma sa continue sa actioneze ca principalul motor de crestere in 2018 si in 2019, potrivitEconomica.net.

Romania- cea mai mare reducere a consumului de energie din UE. Cauze, consecinte, oportunitati. Urmare a desfiintarii unor importante capacitati de productie, in intervalul 1996 – 2006 am fost „campioni” printre putinele state actuale membre UE care si-au redus consumul de energie si nu din motive de eficientizare a consumului prin implementarea de tehnologii mai performante, precum Germania. In perioada 2006 – 2016, cu o valoare de -20,2%, figuram pe podiumul european al scaderii consumului de energie dupa Grecia ( -23,6%), puternic afectata de criza economica, si mica Malta (-22,5%). La noi este vorba despre o schimbare mai mult sau mai putin voita de paradigma in dezvoltare, cu abandonarea partiala a industriilor grele ( petrochimie, siderurgie etc.) iar la altii, mai degraba de o adaugare a unor ajustari paramterice ale acestor industrii spre consumuri mai mici, informeazaCurs de guvernare.

Operatorii portuari investesc 300 milioane de euro in Portul Constanta. Directorul Administratiei Porturilor Maritime Constanta, Dan Nicolae Tivilichi, a spus miercuri ca in Portul Constanta sunt in derulare investitii de 300 de milioane de euro ale operatorilor portuari. El a mai spus ca Portul Constanta mai poate fi dezvoltat, spunand ca intreg sectorul naval trebuie sa devina motorul de dezvoltare al economiei. Pe de alta parte, secretarul de stat in cadrul Ministerului Transporturilor, Ionel Minea, a declarat ca dezvoltarea Portului Constanta presupune lucrari la nivelul infrastructurii portuare, dar si investitii private in dane specializate, precizand ca fata portului se va schimba semnificativ in urmatorii ani. Aceasta este directia catre care trebuie sa mergem printr-o colaborare stransa intre operatori si administratie, noi creand infrastructura si operatorii efectuand investitii in dane specializate, scrieAdevarul.

Moldova si ciudateniile ei: cea mai saraca regiune a dat cea mai mare afacere romaneasca. Cele sase judete din Moldova care sunt cuprinse in regiunea de dezvoltare Nord-Est – Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui – au generat doar 4,5% din exporturile totale ale Romaniei din anul 2016. Cresterea costurilor salariale in celelalte zone din Romania si de￯ficitul de forta de munca din regiuni care au devenit o destinatie fierbinte pe harta investitorilor industriali, cum ar fi vestul tarii, i-au determinat pe investitori sa priveasca – e drept, inca timid – catre „ruda” mai saraca, Moldova. In aceste conditii, producatorul de sisteme de siguranta auto Autoliv Romania, cu peste 10.000 de sa￯la￯riati in toata tara, a decis anul trecut sa des￯chida o fabrica in Onesti. In momentul de fata, unul dintre cei mai mari angajatori industriali din zona de Nord-Est este producatorul de componente auto Delphi Diesel System Romania, care a deschis in 2009 o fabrica in apropierea Iasiului, scrieNew Money.

Primele autobuze urbane ecologice au fost puse in functiune in Romania. Primele autobuze ecologice pentru transport public au fost deja puse in functiune in Ramnicu Valcea, in urma unei investitii de aproape 300.000 euro. Vehiculele au o autonomie de 200-300 km, sunt Euro 6 si au o capacitate de 16 locuri pe scaune si 20 in picioare. Suplimentar fata de economiile realizate in principal datorita carburantului mai ieftin, vehiculele indeplinesc standardul de poluare EURO 6 si pot reduce si poluarea cu particule fine (cu peste 95%), emisiile cu efect de sera, si pot diminua poluarea fonica, imbunatatind semnificativ calitatea vietii locuitorilor municipiului, fie ei calatori sau doar pietoni. Cu o capacitate de 16 locuri pe scaune si 20 in picioare, autobuzele au toate caracteristicile de confort modern specifice clasei lor, scrieAdevarul.