Business report: Primul oraş din România care cumpără autobuze electrice cu bani europeni; Salariul minim, mai mare pentru cei cu facultate. ”Fabricile de diplome vor înflori și mai mult”; Eurodeputați PPE: PSD vine cu propuneri antieuropene; UE nu va accepta limitarea dreptului la muncă

Primul oraş din România care cumpără autobuze electrice cu bani europeni. După ce Clujul și Suceava au luat cu bani elvețieni autobuze electrice, Primăria Turda a semnat contractul pentru cumpărarea a 20 de vehicule nepoluante fabricate în Cehia. Aceasta este prima achiziţie de autobuze electrice din România care se realizează cu fonduri europene. „Pe 26 noiembrie 2018 a fost semnat acordul-cadru prin care furnizorul se obligă ca, în baza contractelor subsecvente încheiate cu Primăria Municipiului Turda, să furnizeze autobuze electrice de capacitate medie și normală, dotate cu sistem informatic e-ticketing, management flotă și informare pasageri, stații de încărcare rapidă pentru transportul public în municipiul Turda, la adresa autorității contractante, în termen de maxim 8 luni de la data încheierii contractului subsecvent”, se arată în comunicatul Primăriei Turda potrivit Economica.

Salariul minim, mai mare pentru cei cu facultate. ”Fabricile de diplome vor înflori și mai mult”. Guvernul a lansat ipoteza, prin Ministrul Finanțelor și ex-Ministrul Muncii, că de la 1 ianuarie 2019 România va avea 3 salarii minime pe economie. Unul minim, cel mai mic, de 2080 de lei, brut, pe lună, altul de 2.350 de lei, brut, pentru cei cu 15 ani vechime și un altul, tot de 2.350 de lei brut, pe lună, pentru cei care au diplomă de studii superioare. ”Salariul minim diferențiat în funcție de studii mi se pare cea mai negândită măsură pe care ar putea-o lua Guvernul, mai ales când vorbim despre analfabetismul funcțional, despre învățământul învechit și despre armate de absolvenți șomeri. Mai mult, fabricile de diplome vor înflori și mai mult și abia ce se pusese batista pe țambalul doctoratelor ‘copy-paste’”, scrie Valentina Saygo, expert contabil și antreprenor, pe blogul său, potrivit Edupedu.

Eurodeputați PPE: PSD vine cu propuneri antieuropene; UE nu va accepta limitarea dreptului la muncă. Negocierile pentru Brexit au arătat foarte clar că UE nu va negocia libertate de circulație a persoanelor cu nimeni, consideră europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan. „Propunerea făcută de ministrul Teodorovici, de a limita dreptul românilor de a lucra în Uniunea Europeană, este ILEGALĂ. Libertatea de circulație a persoanelor este garantată de Tratatul Uniunii Europene. Negocierile pentru Brexit au arătat foarte clar că UE nu va negocia această libertate cu nimeni. Niciodată. Europa înseamnă libertate”, a scris pe Facebook Siegfried Mureșan, purtător de cuvânt al Partidului Popular European (PPE) potrivit Euractiv.

Ce cumpără şoferii din benzinării, în afară de carburanţi. Conform datelor furnizate de OMV Data Center, 58,5% dintre clienţi au achiziţionat din staţiile de alimentare OMV din România şi alte produse, pe lângă carburanţi. „Această analiză OMV Data Center demonstrează faptul că şoferii preferă retailerii care le permit să facă mai multe cumpărături la o sigură oprire, iar staţiile de alimentare sunt extrem de ofertante. Clienţii vin aici pentru a alimenta, însă ştiu şi că acesta este şi locul în care găsesc o varietate de produse, de la accesorii pentru maşină, la gustări calde, ori servicii financiare.”, a declarat Decebal Sorin Tudor, Retail Manager potrivit Adevarul.

Cum s-a stins lumina în cel mai mare parc al Galațiului, în ciuda investițiilor cu bani europeni. Salvarea temporară din beznă: Târgul de Iarnă. Pentru Grădina Publică a Galațiului, cel mai mare parc din oraș, toate planurile indicau în urmă cu opt ani că va fi un spațiu de feerie și lumină. Proiectul de modernizare cu bani europeni semnat în 2011 prevedea că, după căderea serii, 439 de lampadare vor lumina grădina, iar alte 55 de proiectoare vor difuza lumină colorată. În 2018 însă, gălățenii au obosit tot reclamând că parcul e mai mereu cufundat în beznă. Perioada de garanție a proiectului european a expirat, așa că, teoretic, autoritățile se pot apuca să refacă alimentarea cu energie electrică a Grădinii Publice. Până atunci însă, parcul întunecos e gătit de zor cu ghirlande și decorațiuni festive pentru a găzdui Târgul de Iarnă, scrie G4media.

Sectorul de transport – oportunitatea insuficient exploatată pentru echilibrarea contului curent. România s-a situat anul trecut pe locul 5 între statele membre UE, în ceea ce priveşte ritmul de creştere a transportului de mărfuri, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Cu un avans de 13,6%, ne-am plasat după Lituania (+26,2%), Cipru (+17,5%), Grecia (+15,5%) şi Polonia (+15,3%) dar înaintea Sloveniei şi Franţei şi mult peste media UE de 4,5%. Cu toate acestea, ţara noastră nu figurează printre cei mai mari transportatori din UE, sector care a fost dominat anul trecut de Polonia, cu 18% din total mărfuri transportate, înaintea Germaniei (16%) şi Spaniei (12%). Menţionăm că indicatorul utilizat pentru comparabilitate este milioane tone-kilometru (tkm) iar totalul la nivelul UE a fost anul trecut de circa 1,9 milioane, scrie Curs de guvernare.

Bursa românească dă semnal că vrea din nou în sus. Slabă susținere din piețele externe. Indicii principali de la BVB au avut un impuls pozitiv, trași în sus de aprecierile mai consistente ale acțiunilor OMV Petrom, BRD și Transelectrica. După o o ușoară corecție și o etapă de impas, investitorii la Bursa de Valori București au dat semnalul că ar dori o continuare a mișcării pozitive începută în iulie, în condițiile în care nici indicatorii tehnici nu s-au deteriorat iremediabil în timpul ultimului puseu descedent. Într-o zi fără tranzacții speciale pe piața deal, rulajul peței de acțiuni a fost de numai 28,81 milioane lei, cu 28,56% sub valoarea medie zilnică de tranzacționare de 40,33 milioane lei din primele 9 luni ale acestui an, scrie Profit.

Gaze să se încălzească toţi românii? Cine plăteşte ţeava până la poartă, când lemnul e încă mai ieftin, iar racordarea e tot scumpă. Mare parte din zona rurală a României arde încă lemne ca să se încălzească, iar soluţia pe care şi-o doreşte toată lumea, accea de a înlocui lemnul cu gazele, inclusiv din perspectiva creşterii producţiei generată de viitoarele gaze din Marea Neagră, se loveşte de câteva obstacole, pe lângă primul, cel al absenţei reţelelor: costul încă mai redus al încălzirii pe lemne şi costurile cu racordarea caselor din mediul rural, chiar şi după potenţiala extindere a reţelei de distribuţie. Care iaraşi, încă nu se ştie cine trebuie să o plătească. Costurile încălzirii unei case cu lemne sunt mai mici cu circa 10% faţă de costurile încălzirii cu gaze naturale, scrie Economica.