Business Report: Proiect de lege pentru eliminarea practicilor de evitare a impozitarii in Romania propus de PNL; De ce trebuie demis Misu Negritoiu. Seful ASF s-a agatat de functie desi toti actorii din domeniul asigurarilor sunt disperati de halul in care a ajuns acest domeniu; Gazprom ar putea anula constructia gazoductului Nord Stream-2

Proiect de lege pentru eliminarea practicilor de evitare a impozitarii in Romania propus de PNL. „Un numar de 23 de parlamentari PNL au initiat un proiect de lege de transpunere in legislatia nationala a Directivei 1164 din 2016 a Consiliului Europei privind stabilirea normelor impotriva practicilor de evitare a obligatiilor fiscale. Proiectul prevede practic impozitarea in Romania a profitului obtinut de multinationale in urma activitatilor desfasurate de acestea in tara. De precizat: prevederi asemanatoare, inspirate insa din BEPS al OECD, se regaseau in propunerea de modificare a Codului fiscal avansata de fostul secretar de stat de la Finante Gabriel Biris in luna septembrie. Propunerile lui Biris au fost „ingropate” dupa o campanie de presa care a prezentat global initiativa drept o intentie a executivului de a introduce noi taxe si impozite. La momentul respectiv, nici PNL, nici guvernul nu au aparat propunerea si nu au explicat-o. Proiectul propune aplicabilitatea prevederilor de la 1 ianuarie 2017. Ca efect al posibilei adoptari a initiativei PNL, multe dintre marile companii din Romania vor ramane fara instrumentele de „optimizare fiscala”. Un studiu realizat de ANAF la inceputul anului 2015 pe un portofoliu de 2.500 de companii a condus la concluzia ca, in ultimii 5 ani, aproape 1 miliard de euro au fost scosi din Romania numai prin intermediul preturilor de transfer stabilite nereal, noteazaCurs de Guvernare.

De ce trebuie demis Misu Negritoiu. Seful ASF s-a agatat de functie desi toti actorii din domeniul asigurarilor sunt disperati de halul in care a ajuns acest domeniu.Comisia economica a Camerei Deputatilor a decis, cu votul membrilor din toate partidele politice, sa ceara demisia presedintelui Autoritatii de Supraveghere Financiara. Parlamentarii reprezinta doar o mica parte a multimii care doreste plecarea presedintelui Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), afectata de masurile haotice luate de Misu Negritoiu. De la investitorii romani din domeniul asigurarilor la brokeri si de la transportatori la patronii de service, toti actorii importanti din piata asigurarilor sunt nemultumiti de modul cum a ajuns acest domeniu. Mai mult decat atat, pana si companiile straine, care au avut mult de castigat in perioada in care Misu Negritoiu s-a aflat la timona asigurarilor, transmit mesaje clare de nemultumire fata de fixarea tarifelor la asigurarile de raspundere civila auto. Si, totusi, Misu Negritoiu nu se da dus de la ASF. „Romania libera” incearca sa prezinte cateva erori grave facute de acesta, in urma carora probabil ca orice alt om aflat in locul lui si-ar fi dat demisia. Chiar lasand la o parte latura penala, care, potrivit surselor „Romania libere” face deja obiectul mai multor plangeri la DNA si la Parchetul General, deciziile luate de Misu Negritoiu in cazul falimentului Astra Asigurari s-au dovedit a fi erori majore care, in final, au generat colapsul intregii piete. In acest caz, ca in multe altele, liderul ASF si-a asumat „pe persoana fizica”unele masuri care au fost contestate inclusiv de membrii ai boardului Autoritatii de Supraveghere Financiara si de specialisti din institutie, informeazaRomania Libera.

Romania ajunge iarasi sa importe o treime din consumul de gaze. Nu pentru ca nu are, ci pentru ca e mai ieftin de la altii.Luna viitoare, Romania va consuma din nou gaze din import, iar procentul gazului rusesc va ajunge la 30% din consum. De data aceasta, de vina este pretul mai mic al gazelor de import, si nu productia nationala insuficienta. 30%. Acesta este procentul din consumul national de gaze naturale care va proveni din import in luna noiembrie, potrivit ultimelor date publicate de Autoritatea Nationala de Reglementare din domeniul Energiei (ANRE). Asttfel, in total, consumul clientilor industriali, casnici, si ai producatorilor de energie termica va fi, in noiembrie, de 13,7 milioane MWh, dintre care 9,5 milioane din surse interne (productie curenta si extractie din depozitele in care gazele au fost deja inmagazinate), iar 4,2 milioane MWh din import. Procentul de importuri este similat celor din perioada in care Romania trebuia sa importe gaze din Federatia Rusa, tot in procente cuprinse intre 30% si 40% pentru a-si sustine consumul, dat fiind ca in acea perioada functiona la capacitate industria de ingrasaminte chimice, iar cele mai multe combinate apartineau grupului Interagro. Astazi, Interagro este in insolventa, deci Romania are gaz destul din productia interna si, totusi, se ajunge la importuri, spuneEconomica.

Gazprom ar putea anula constructia gazoductului Nord Stream-2.Grupul rus Gazprom va lua in considerare anularea acordului cu partenerii sai europeni privind extinderea gazoductului Nord Stream-2 la intalnirea din 9 noiembrie, deoarece Moscova se confrunta cu opozitia Europei privind furnizarea de energie, transmite Reuters. Gazprom livreaza gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate in Marea Baltica, denumite Nord Stream. Anul trecut, Gazprom si un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV si Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, evaluat la 9,9 miliarde de dolari, ce presupune constructia a inca doua conducte pe langa cele doua deja existente, astfel incat capacitatea sa de transport ar urma sa se dubleze, pana la 110 miliarde de metri cubi pe an. Reuniunea conducerii Gazprom reflecta problemele politice si de reglementare cu care se confrunta proiectul in UE, unde unele state membre sunt ingrijorate de perspectiva ca UE sa devina si mai dependenta de Moscova din punct de vedere energetic. O sursa de la Gazprom a declarat, pentru Reuters, ca viitorul proiectului Nord Stream-2 este incert acum: ‘Nimeni nu intelege ce se va intampla cu el. A existat o oferta de emitere de bonduri catre parteneri, dar se pare ca nu mai e de actualitate acum’, scrieCapital.

Made in Romania: Dacia Logan electric – Autonomie de 500 de kilometri.Trendul vehiculelor eco a inceput, usor, usor sa vina si in tara noastra. Statul a gandit proiectul Rabla Plus, iar producatorii au si ei oferte destul de generoase pentru cei care vor sa renunte la masinile cu motoare cu combustie interna. Din pacate, preturile pentru aceste vehicule inca sunt destul de piperate. Dar raspunsul vine din partea companiei Prime Motors Industry cu sediul in Bucuresti. Romanii au gandit o conversie electrica pentru Dacia Logan. Modelul este oferit cu trei seturi de baterii: 11 kWh (125 de kilometri), 22 kWh (250 de kilometri) si 45 kWh. Autonomia ultimei versiuni ajunge la 500 de kilometri. Da, 500 de kilometri. Pretul de achizitie pentru acesta varianta este de 26.000 fara TVA. Daca vrei versiunea de 11 kWh ar trebui sa scoti din buzunar 15.000 de euro fara TVA, in tima ce varianta de 22 kWh costa 18.000 de euro fara TVA. Bateria Li-Ion vine cu o garantie de 5 ani si a fost testata pentru 9.000 de cicluri, relateazaAuto-Bild.ro.

Pufuletii romanesti au cucerit toata lumea. Doi ingineri romani produc cel mai vandut brand de snacks din Austria.Au pornit vanzand inghetata la coltul strazii in Baicoi, iar acum fac milioane de euro producand si comercializand pufuleti in toata lumea. Doi ingineri au inventat, incercand sa repare o eroare, masina care produce Gusto, marca de pufuleti devenita+ numarul unu in Austria. Eliodor Apostolescu si Catalin Nour, doi prieteni din Baicoi, erau in 1992 tinerii pe care locuitorii micului oras prahovean ii vedeau la colt de strada vanzand inghetata. Acum sunt parintii brandului de pufuleti Gusto, o marca internationala care a reusit sa isi croiasca loc chiar si in magazinele de nepatruns: in lantul de tip hard-discount ALDI din Germania, spre exemplu, unde 90% dintre produse sunt comercializate sub marci private. Mai mult, anul trecut, pufuletii romanesti au devenit snaks-ul numarul unu din Austria si au ajuns in mainile locuitoriulor din peste 20 de state precum Ungaria, Spania, Italia, Grecia, Cehia, Slovacia, Anglia, Cipru, Noua Zeelanda, Dubai, Canada sau America, arataEconomica.

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai buna situatie macroeconomica, la cele mai mari riscuri de instabilitate.O recenta declaratie a guvernatorului BNR a iscat discutii aprinse in societate. Domnul Mugur Isarescu afirma ca niciodata in ultimii 26 de ani situatia macroeconomica a Romaniei nu a fost mai buna decat acum, dar nici riscurile la adresa stabilitatii macroeconomice nu au fost mai mari. Articolul de fata isi propune explicarea pentru publicul larg a acestui (aparent) paradox. Mai intai, despre partea plina a paharului. Incepand cu septembrie 2014, Romania indeplineste toate cele cinci criterii de la Maastricht (referitoare la inflatie, dobanzi pe termen lung, deficit bugetar, datorie publica si stabilitate a cursului de schimb), considerate o preconditie necesara (dar nu suficienta) pentru adoptarea euro. Mai mult decat atat, Romania indeplineste 13 din cele 14 criterii cuprinse in asa-numitul „Tablou de bord”, urmarit de Comisa Europeana, situatie care o plaseaza la egalitate cu Rep. Ceha si Polonia, dar inaintea Germaniei, Olandei, Austriei, Suediei sau Finlandei (!!), care indeplinesc un numar mai mic de criterii. Trebuie precizat ca la aceasta situatie macroeconomica de invidiat s-a ajuns dupa o succesiune de reforme necesare (si dureroase) intreprinse in perioada 2010-2014, care au corectat gravele dezechilibre acumulate in perioada dinaintea crizei. Din pacate, o serie de initiative legislative cu scop electoral, initiate incepand cu jumatatea anului 2015 risca sa fragilizeze din nou situatia macroeconomica a tarii, anuland castigurile obtinute cu atatea sacrificii si aratand ca lectiile crizei sunt complet ignorate si/sau uitate, spuneCurs de Guvernare.