Business Report: Tara care sta pe bani; Romanii nu mai cumpara masini pe credit; Top 10 tari cu care facem comert. Ungaria ne provoaca un deficit de 1,4 miliarde euro

Tara care sta pe bani. Arabia Saudita va inregistra in acest an, in pofida majorarii salariilor si a sumelor uriase alocate pentru proiecte de infrastructura, un excedent bugetar de 17%, gratie preturilor ridicate la petrol, a anuntat luni Ministerul de Finante, citat de AFP. Potrivit estimarilor Ministerului de Finante, cel mai mare furnizor de petrol din lume ar urma sa inregistreze pana la data de 31 decembrie 2010 venituri anuale de 735 miliarde de riali (196 miliarde dolari), comparativ cu cheltuieli de 626,5 miliarde riali, de unde ar rezulta un excedent de 108,5 miliarde riali (28,9 miliarde dolari). Initial, guvernul a bugetat pentru 2010 cheltuieli in valoare de 540 miliarde de riali si miza pe un deficit de 70 miliarde riali. Insa, in conditiile in care pretul barilului de petrol s-a situat in mare parte a anului peste nivelul de 70 de dolari, mult peste estimarile conservatoare ale Guvernului, care mizau pe un pret de 50 de dolari per baril, autoritatile de la Riad dispun de o rezerva importanta pentru a putea continua programul de dezvoltare pentru perioada 2009-2014, care prevede cheltuieli de peste 700 de miliarde de dolari, scrie Capital.

Top 10 tari cu care facem comert. Ungaria ne provoaca un deficit de 1,4 miliarde euro. Topul principalilor parteneri comerciali ai Romaniei este dominat de tarile europene. Cel putin la export, nicio tara din afara spatiului UE nu figureaza in top in timp ce la import avem state precum Rusia ori China. Defalcarea pe exporturi si importuri a relatiilor comerciale cu cei mai importanti zece parteneri arata ca avem o balanta deficitara cu aproape toate statele, exceptie facand Franta. Cele mai mari schimburi comerciale, pe primele opt luni ale anului, le avem cu Germania, potrivit datelor Institului National de Statistica furnizate Money.ro. Exportam bunuri de 4,26 miliarde euro,in principal echipamente electrice si autovehicule, si importam bunuri din aceeasi categorie de aproape 5 miliarde euro. De remarcat ca vindem mai multe autovehicule in Germania decat cumparam, scrie Money.

Cine vrea sa i se aplice OUG 50 mai are maximum o luna sa semneze actul aditional cu banca. Cine are credite in derulare si vrea sa beneficieze de prevederile Ordonantei 50/2010, care stabileste conditii transparente pentru imprumuturile consumatorilor, trebuie sa se grabeasca sa semneze actul aditional oferit de banca, inainte ca Parlamentul sa isi dea votul final pe forma modificata. Cel mai intens discutat act normativ de anul acesta, proiectul de lege privind Ordonanta 50, urmeaza sa fie prezentat joi in plenul Camerei Deputatilor, care are rol decizional. Bancherii au fost de la bun inceput impotriva aplicarii ordonantei si la creditele vechi, subliniind ca trecerea la o formula de calcul de tipul Euribor plus marja fixa pentru dobanzile variabile, intr-un moment in care indicatorul se afla la minime istorice, poate conduce in viitor la costuri mai mari, anunta Ziarul Financiar.

Cresterea de 1,2% a PIB in 2011 este conditionata de injumatatirea ratei de inflatie. Aproape toti analistii si economistii straini cu care am vorbit in ultima jumatate de an sunt optimisti in privinta Romaniei. Nu pot sa spun ca nu au avut dreptate atunci cand mi-au spus (prin aprilie-mai) ca masurile de austeritate necesare vor fi oricum luate, indiferent de cine se afla la putere. Chiar s-au luat, iar guvernul Boc a fost laudat pentru taierile de salarii la bugetari si pentru majorarea cotei de TVA. Probleme majore apar insa in momentul in care strainii chiar au afaceri in Romania. Si se lovesc de modificarile fiscale aberante, de birocratia tot mai stufoasa si de incapacitatea guvernului de a lua si masuri menite sa ajute economia, nu doar sa reduca din cheltuielile neproductive ale bugetului de stat, mentioneaza Business Cover.

BCR: Economia si-ar putea reveni timid in 2011. Romania ar putea inregistra o crestere a PIB de 1,2% anul viitor, dar iesirea din recesiune va presupune masuri nepopulare. Economistii BCR spun ca masurile de austeritate incep sa-si arate roadele, desi acestea au „mancat”, in 2010, aproximativ 1% din avansul economic. Fara masurile de austeritate, scaderea economica din acest an ar fi fost mai mica, au transmis, ieri, economistii BCR. Potrivit propriilor estimari – refacute cu ocazia lansarii ultimului raport -Romania: Sub semnul austeritatii” – PIB-ul s-ar fi plasat la finalul acestui an usor sub zero, si nu la -2,1% cat arata actuala previziune. „Fara masurile de austeritate, economia ar fi fost undeva aproape de zero, dar tot in zona negativa”, a declarat economistul-sef al BCR, Lucian Anghel, citat de Adevarul.

Romanii nu mai cumpara masini pe credit. Cererea de autoturisme finantate prin credit a scazut, in ultimele trei luni, cu 55%, in timp ce un sfert dintre romani opteaza pentru imprumuturi cuprinse intre 2.000 si 10.000 euro pentru cumpararea unei masini, releva o analiza intocmita de catre portalul infoStatistici.ro, primul instrument care analizeaza, prelucreaza si furnizeaza studii de piata in timp real din domeniul financiar-bancar. Potrivit sursei citate, creditul in lei se afla pe primul loc in optiunile potentialilor clienti interesati de cumpararea unui autoturism, in timp ce la polul opus se regaseste imprumutul in franci elvetieni, cu o cerere de 13 ori mai mica, informeaza Capital.

Euro nu scade sub pragul de 4 lei anul viitor. Estimarile economistilor arata o stabilitate a cursului valutar leu/euro in 2011, in intervalul 4,1-4,3 lei. Cei care sperau intr-o intarire puternica a leului anul viitor vor fi nevoiti sa astepte pana in 2012. Conform estimarilor analistilor, in 2011 cursul valutar leu/euro va avea o evolutie stabila, o scadere sub 4 lei/euro fiind posibila abia din 2012. Bancherii de la BCR afirma ca, anul acesta, cursul mediu va fi de 4,21 sau 4,22 lei/euro, in conditiile in care media pe anul trecut a fost de 4,23 lei/euro, informeaza EVZ.

Cum pot patronii sa-si cumpere calculatoare si sa se conecteze la internet cu ajutorul UE. Programul este destinat IMM-urilor si ONG-urilor si are un plafon maxim de 100.000 de lei pe proiect, rata de cofinantare fiind de 90-95%. Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI) a dat startul luni depunerii de proiecte privind sprijinirea accesului la internet si la serviciile conexe. Programul este adresat IMM-urilor si ONG-urilor, fondurile disponibile pentru aceasta sesiune de depunere de dosare fiind de aproape 64 de milioane de lei, informeaza Gandul.

Cheltuielile statului cu bunurile si serviciile scad cu doar 6% in 2011. In vara, premierul vorbea de 20%. Cheltuielile de bunuri si servicii pe care le face statul ar urma sa reprezinte, in 2011, 6,5 mld. euro (13,6% din bugetul general consolidat), o suma mai mica cu doar 1,5 mld. euro fata de pe care le-a alocat investitiilor – 8 mld. euro (17% din bugetul general consolidat). In vara, Guvernul a decis diminuarea cheltuielilor guvernamentale cu bunurile si serviciile cu 20%. In bugetul general consolidat pentru 2011, reducerea acestor cheltuieli va fi de circa 6% fata de acest an – de la 28,9 la 27,3 mld lei. Varful de cheltuieli pe acest segment l-a reprezentat anul electoral 2008, cand statul a alocat pentru bunuri si servicii 9,1 mld. euro, dar doar 9 mld. euro pentru investitii. Cea mai importanta crestere de cheltuieli la anul cu bunurile si serviciile va fi la Ministerul Sanatatii – plus 46% -, iar cea mai severa reducere, la Educatie – minus 30%, informeaza Ziarul Financiar.

Firmele de stat si cartelurile, luate in „azimut” de Guvern. Un plan de actiuni elaborat de Guvern la recomandarea Bancii Mondiale prevede infiintarea unei unitati speciale pentru controlul cartelurilor care afecteaza concurenta pe piata. Planul mai prevede si instalarea de echipe manageriale provenite din mediul privat la companiile nationale de transport public, dar si suplimentarea ajutoarelor de stat pentru investitii care genereaza afaceri in activitati adiacente. Consiliul Concurentei se va implica in procedurile de achizitie/licitatie. „Unitatea dedicata pentru carteluri” va initia cel putin 20 de inspectii inopinate anual, se mai arata in documentul citat. Mai vechea teza a impartirii diviziilor CFR in „lung parcurs” si „scurt parcurs” este reluata si in documentul citat, scrie Adevarul.

Valentin Ionescu, BVB: „Este timpul sa trecem de la o bursa de cuponari la una de investitori profesionisti”. Conducerea Bursei de Valori Bucuresti a anuntat, pentru anul viitor, investitii de cateva sute de mii de euro in „arhitectura” pietei, constand in principal in punerea la punct a sistemelor IT astfel incat sa fie usurat accesul brokerilor si al investitorilor din strainatate pe piata autohtona. Reprezentantii Bursei nu au dezvaluit suma exacta pe care urmeaza sa o cheltuiasca in sisteme IT, precizand ca nu au definitivat Bugetul de Venituri si Cheltuieli pentru anul viitor. Usurarea accesului la Bursa de Valori Bucuresti ar fi una dintre miscarile menite sa modernizeze BVB si sa o aduca in randul burselor dezvoltate. „Anul viitor, cand vom anunta rezultatele pe 2010, vom avea conference-call-uri cu actionarii autohtoni sau straini, daca vor fi. Asa se procedeaza la bursele din strainatate”, a precizat Valentin Ionescu, citat de Bursa.

Pretul garsonierelor, inapoi in anul 2004. Cea mai ieftina garsoniera din Bucuresti costa 8.300 de euro, este situata in cartierul Giulesti, iar pretul este cu doar 800 de euro mai mare decat o locuinta similara in Targu-Mures. Vanzarile slabe pe segmentul rezidential, cauzate de puterea de cumparare tot mai scazuta a romanilor, au adus pe piata oferte ce acum doi ani pareau de domeniul fantasticului. Cartierul Giulesti, Bucuresti. Garsoniera de 17 metri patrati, situata intr-un bloc vechi cu parter si etaj, an de constructie neprecizat. Vecinatati: gradinita, scoala, RATB, magazine, piata, strazi amenajate. Pret: 8.300 de euro, informeaza Adevarul.

Femeile de la sat au depus aproape 2.000 de proiecte europene la APDRP. Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit a incheiat contracte de finantare pentru 1.990 de investitii realizate de femei in mediul rural si finantate prin Programului National de Dezvoltare Rurala. Aceste investitii sunt aferente Masurilor 112 – „Instalarea tinerilor fermieri”, 121 – „Modernizarea exploatatiilor agricole”, 312 – „Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi” si 141 – „Sprijinirea fermelor de semi-subzistenta”. „Toate aceste initiative au fost facute de catre persoane fizice, Persoane Fizice Autorizate si Intreprinderi Individuale, numeroase alte proiecte fiind depuse de catre femei in calitate de asociat sau administrator al unei societati comerciale, anunta Capital.