„Ca să avem o îmbătrânire fericită, trebuie să o gestionăm încă din perioada maturității.” Ce înseamnă medicina preventivă anti-aging

Orice om ar trebui să aibă șansa la o viață cât mai lungă și mai sănătoasă. Da, mediul și trecerea anilor ne influențează decisiv viața, dar riscurile acestei influențe pot fi prevenite, într-o anumită măsură, dacă ne preocupăm din timp cu felul în care vom îmbătrâni. De aceea, rețeaua privată de sănătate REGINA MARIA a deschis, în Policlinica Floreasca din București, un Centru pentru medicina preventivă anti-aging care nu lansează așteptări nerealiste, cum ar fi tinerețea fără bătrânețe, ci le propune pacienților soluții pentru o îmbătrânire cât mai lentă și mai sănătoasă.

Inovațiile în medicină, accesul la servicii medicale de calitate și preocuparea tot mai mare pentru un stil de viață sănătos fac ca, în întreaga lume, oamenii să trăiască mai mult. În ziua de azi, majoritatea oamenilor se poate aștepta să depășească vârsta de 60 de ani și să trăiască mult peste acest prag.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), fiecare țară din lume înregistrează creșteri ale speraței de viață. Un raport publicat anul trecut de OMS arată că, din 2020 și până în 2030, ponderea populației în vârstă de 60 de ani și peste va crește de la 1 miliard la 1,4 miliarde. Până în 2050, numărul persoanelor de peste 60 de ani se va dubla, iar estimarea este că va ajunge la 2,1 miliarde. De asemenea, se așteaptă ca numărul persoanelor cu vârsta de 80 de ani și peste să se tripleze între 2020 și 2050, ajungând la 426 de milioane.

Trăim mai mult, dar în ce fel trăim? Tot OMS definește calitatea vieții ca fiind percepția unui individ asupra poziției pe care o ocupă în viață, în contextul culturii și al sistemelor de valori în care trăiește și în relație cu obiectivele, așteptările, standardele și preocupările sale.

Într-o societate în care conceptul de anti-aging este asociat în primul cu standardele de frumusețe și corectarea ridurilor, am discutat cu dr. Ana Capisizu, conf. univ. și medic primar în geriatrie și gerontologie, despre ce înseamnă anti-aging la nivel holistic, ca proces de îmbătrânire natural, dar păstrând o stare de sănătate cât mai bună.

Este, de altfel, ceea ce își propune prin activitatea sa de coordonatoare a Centrului de medicină anti-aging din cadrul Policlinicii Floreasca REGINA MARIA.

Să explicăm îmbătrânirea

În comunitatea medicală științifică se poartă tot felul de dezbateri dacă îmbătrânirea poate fi sau nu încetinită. În timp ce unii spun că nu putem face mare lucru pentru a încetini procesul, din cauza constrângerilor biologice, alții sunt de părere că există metode prin care putem să avem parte de o îmbătrânire mai lentă. Însă ce înseamnă, de fapt, îmbătrânirea?

Pentru majoritatea oamenilor, îmbătrânirea este un proces natural de evoluție a tuturor ființelor vii, caracterizat de o involuție bio-psiho-funcțională. „Adică atât biologic, cât și psihologic și funcțional, organismul începe să scadă în capacități. Este perioada sfârșitului ciclului de viață uman”, spune dr. Ana Capisizu.

Din punct de vedere științific, îmbătrânirea este un proces complex de modificări care apar atât la nivel structural, cât și la nivel funcțional, care se caracterizează printr-o epuizare în timp a capacităților de reglare a organismului. „Organismul este dotat cu un sistem de reglare neuro-hormonal care îl face să funcționeze fiziologic, adică normal, în stare de sănătate optimă. În momentul în care vârsta înaintează, aceste modificări structurale și funcționale care apar la nivelul celulelor, țesuturilor și tuturor organelor duc la o involuție a capacităților optime ale acestora, ceea ce reprezintă, de fapt, procesul de îmbătrânire”, mai spune dr. Capisizu, care coordonează Centrul de medicină anti-aging.

Vârsta biologică și vârsta cronologică. Când apare îmbătrânirea accelerată

În domeniul medicinei anti-aging se discută frecvent despre distincția dintre vârsta biologică și cea cronologică. Evoluțiile recente în epigenetică sugerează că epigenomul nostru – adică modificările chimice care au loc la nivelul ADN-ului – ar ajuta la înțelegerea și calcularea îmbătrânirii biologice a omului.

În timp ce vârsta cronologică crește în același ritm pentru toată lumea, vârsta biologică nu se modifică în același mod pentru noi toți. „Disgeria este îmbrătrânirea discordantă între vârsta cronologică și cea biologică. Această discordață duce la o îmbătrânire accelerată”, spune dr. Ana Capisizu.

Modificările structurale și funcționale prin care trecem cu toții odată cu înaintarea în vârstă pot fi identificate și cuantificate prin anumiți markeri de îmbătrânire, care pot fi: analize biologice, depistări ale modificărilor anumitor organe – de la riduri, unghii și păr la afecțiuni cardiovasculare și renale – , analize genetice și urmărirea factorilor de risc care ar putea duce la o vârstă biologică mai mare decât vârsta cronologică, ceea ce ar însemna o îmbătrânire accelerată.

Conform observațiilor dr. Ana Capisizu, în România asistăm de multă vreme la o îmbătrânire accelerată în cazul persoanelor de peste 65 de ani, însă acest lucru se poate schimba prin educarea persoanelor care se află acum în intervalul de vârstă 30-50 de ani, în sensul de urmărire și prevenție a afecțiunilor asociate îmbătrânirii.

„Rar am văzut persoane de peste 65-70 de ani la care vârsta biologică să fie mai mică decât vârsta cronologică, pentru că, până acum, nu a existat o educație legată de prevenirea procesului de îmbătrânire accelerată, populația nu și-a gestionat afecțiunile, nu s-a îngrijit. În schimb, grupul populațional matur, însemnând cei de la 30 până în 60 de ani, ar putea să învețe și să înțeleagă că își poate gestiona această îmbătrânire accelerată ducând perioada de îmbătrânire cât mai târziu posibil.”

Dr. Ana Capisizu, medic primar în geriatrie și gerontologie, coordonator al Centrului de medicină anti-aging Regina Maria

Factori care influențează îmbătrânirea și o pot accelera sau nu

Zilele trec pe nesimțite, ne luăm cu viața și, de multe ori, nu ne dăm seama că îmbătrânim. Totuși, când ne uităm la seniorii noștri, nu de puține ori avem impresia că sunt la fel zi după zi, până când brusc, într-un singur an, ni se pare că au îmbătrânit. Se întâmplă, oare, acest lucru cu adevărat sau e doar o părere?

„Da, se întmplă acest lucru”, spune dr. Capisizu. Și tocmai de aceea medicul recomandă ca screening-ul medical să fie făcut cât mai devreme posibil.

„Această îmbătrânire bruscă apare atunci când, anterior, acele persoane nu și-au gestionat sănătatea. Nu s-au monitorizat sau au ignorat niște lucruri care li se întâmplau. După care, deodată, apare un declic, fie medical, fie psihologic, fie psihic. Ceva se întâmplă. De aceea, consider că un screening medical regulat face parte din pașii de menținere a unei stări de sănătate optime și de prevenire a unei îmbătrâniri accelerate”, mai spune medicul gerontolog.

Factorii determinați în procesul de îmbătrânire sunt cei genetici. Pe lângă aceștia, mai există și alți factori, care influențează îmbătrânirea. Este vorba despre factorii externi, printre care se află afecțiunile medicale, poluarea, stresul la locul de muncă și în familie, sedentarismul, fumatul.

„Dacă asupra factorilor genetici nu putem acționa în niciun fel, medicina anti-aging se ocupă cu explicarea și recomandarea de măsuri pentru prevenirea factorilor exteriori care influențează îmbătrânirea fiecăruia”.

Dr. Ana Capisizu, medic primar în geriatrie și gerontologie, coordonator al Centrului de medicină anti-aging Regina Maria

Mediul – însemnând toate condițiile externe de viață – influențează organismul foarte mult. De la mediul familial primar, de unde moștenim și factorii ereditari, la mediul familial în care trăim ca persoane mature și care trebuie să fie unul cât mai armonios, și până la mediul profesional, care, de asemenea, trebuie să fie productiv, dar cât mai puțin stresant.

„Pe lângă fumatul individual, poluarea orașelor e o mare problemă. Deci mediul contează foarte mult. E important ca, în măsura în care este posibil, să avem un stil de viață fără poluanți și fără substanțe toxice de agrement, eu așa le spun alcoolulului, tutunului și cafelei. Ce-i drept, cafeaua e uneori benefică, dacă nu e în cantități foarte mari”, spune dr. Capisizu.

„Vai de mine, fac 30 de ani! Vai de mine, fac 40 de ani!” De ce ne sperie trecerea anilor?

Acum, mai mult decât oricând, avem acces la dispozitive care măsoară timpul, somnul, dezvoltarea, durata și stilul de viață. Dincolo de această aparentă universalitate a timpului fiziologic, percepem trecerea timpului în moduri diferite, în funcție de cultura în care trăim. Nouă, în România, în general ne e frică de îmbătrânire. De ce?

Declinul psihic și fizic, pierderea celor dragi, incapacitatea de a ne întreține financiar pe noi înșine sau pe cei apropiați sau ideea că vom ajunge să depindem de alții sunt principalele motivele pentru care oamenii se tem de îmbătrânire. Gândul că am putea deveni o povară pentru cei dragi e mai greu de suportat chiar decât ideea de moarte, spun studiile.

Totuși, îmbătrânirea nu trebuie să fie asociată cu declinul și cu neputința, spune dr. Ana Capisizu.

„Nimic nu ar trebui să ne sperie în viață! Frica e o mare pacoste și e bine să facem tot ce putem ca să ne eliberăm de ea, cu atât mai mult cu cât e chiar un factor de risc pentru anumite afecțiuni. Cred că această frică de îmbătrânire apare pentru că îmbătrânirea e asociată nu neputința, dar aceste două lucruri nu ar trebui asociate, iar anti-aging-ul tocmai pentru asta se luptă. Să nu mai avem semnul egalității între îmbătrânire și neputință, pentru că avem posibilitatea să transformăm această etapă a vieții, îmbătrânirea, dintr-un proces de involuție într-un proces firesc cu o evoluție care să aibă beneficii.”

Dr. Ana Capisizu, medic primar în geriatrie și gerontologie, coordonator al Centrului de medicină anti-aging Regina Maria

Beneficiile despre care vorbește medicul gerontolog nu sunt numai unele care țin de starea de sănătate, ci și de viața socială și emoțională, astfel încât, respectând principiile medicinei anti-aging, să putem parcurge un proces de îmbătrânire bun și, de ce nu, fericit.

„Uneori, îi aud pe tineri spunând că la 50 de ani ești deja bătrân. Nu ești deloc bătrân! Tinerilor le este frică de vârsta de 50 de ani. Lor le e frică și la 30 de ani! Vai de mine, fac 30 de ani! Vai de mine, fac 40 de ani! Să nu ne mai uităm la asta, e o cifră. Cum te simți? Sincer! Și trebuie să ne simțim bine, să ne bucurăm și să lăsăm supărările. Orice supărare, frică, anxietate sau nemulțumire nu ne sunt benefice. Evident că nu o să putem să avem mereu o viață lină, dar e important să putem trece cât mai repede peste aceste momente de supărare, să găsim imediat partea plină a paharului și să răsturnăm situația”, spune, cu optimism, dr. Capisizu.

Îmbătrânirea este și ar trebui să fie văzută ca un succes. Successful aging este, de altfel, și o parte din denumirea unuia dintre pachetele de anti-aging adaptate în funcție de etapele de vârstă pe care Centrul de medicină anti-aging din Policlinica Floreasca le pune la dispoziția celor care vor să se îngrijească din timp de felul în care vor trăi peste ani.

„Putem transforma îmbătrânirea dintr-un proces nefericit într-unul pe care chiar ni-l și dorim. După 65 de ani, trebuie să gândim viața ca pe o libertate pe care o avem. Nu mai suntem îngrădiți de serviciu, de un program, trebuie să ne bucurăm de libertatea pe care vârsta aceasta ne-o oferă. Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, ca în basmul lui Petre Ispirescu, nu putem să atingem din punct de vedere științific, dar putem să tindem către ea ca spirit. Adică să avem libertatea tinereții la perioada vârstnică și să înțelegem tinerețea, pentru că atunci când eram tineri nu o înțelegeam”, mai spune dr. Ana Capisizu.

Medicina anti-aging este, de fapt, o medicină preventivă. De aceea, ea este recomandată tuturor, dar în special persoanelor cu vârste între 30 și 50 de ani, pentru că acest interval are potențialul cel mai mare în care putem adopta atitudini care să ne facă bine încă de pe-acum pentru mai târziu: „ca să avem acea îmbătrânire fericită, trebuie să o gândim și să o gestionăm încă din perioada maturității, putem să facem lucrurile cât mai corect încă de pe la 30-40 de ani, apropo de prevenirea apariției unor afecțiuni la care suntem, poate, predispuși ereditar sau la care ne expunem prin factori de risc”.

Ce să prevenim? Boli asociate frecvent cu îmbătrânirea

Potrivit OMS, afecțiunile cel mai des întâlnite odată cu înaintarea în vârstă se referă la pierderea auzului, cataractă sau alte probleme oculare, durerile de spate și cervicale, osteoartrita, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), diabetul, depresia și demența.

Acestea nu apar în același timp, dar, odată cu trecerea timpului, este mai probabil să fim expuși în fața riscului de a ne confrunta cu mai multe afecțiuni în același timp.

Și dr. Capisizu vorbește despre cele mai frecvente afecțiuni. Printre acestea, osteoporoza și sarcopenia, adică pierderea masei musculare ca urmare a procesului natural de îmbătrânire: „Osteoporoza este o afecțiune comună ambelor sexe, chiar dacă în proporții diferite (n.r. – majoritatea persoanelor cu osteoporoză sunt femei, dar aproximativ 1 din 5 pacienți cu osteoporoză sunt bărbați). Sarcopenia este mai frecventă la femei, pentru că sunt persoane cu activități mai puțin solicitante pentru sistemul muscular decât bărbații, dar și ei pot face sarcopenie. De aceea, exercițiul fizic este recomandat ambelor sexe.”

Alte afecțiuni comune ambelor sexe sunt cele cardiovasculare, cerebrale – de la tulburări cognitive minore, până la boli neurodegenerative –, metabolice și renale.

Totodată, cu vârsta pot apărea diferite dezechilibre hormonale. „Odată cu menopauza, femeile se pot confrunta cu probleme hormonale, tiroidiene și estrogenice care pot reprezenta factori de risc pentru o îmbătrânire accelerată. De aceea, consultul endocrinologic și monitorizarea hormonală sunt foarte importante. Bărbații au și ei probleme hormonale odată cu andropauza, când scade secreția de testosteron, deci și ei trebuie să-și urmărească această probabilitate de afecțiune”, mai spune dr. Capisizu.

Când anti-aging nu înseamnă corectarea ridurilor. Ce este medicina preventivă anti-aging și cum se face la Policlinica Floreasca

Dr. Ana Capisizu coordonează Centrul de medicină anti-aging din cadrul Policlinicii Floreasca Regina Maria.

Pentru multă lume, mai ales pentru femei, termenul anti-aging se referă numai la ten și la ce putem face ca să arătăm bine la suprafață. Totuși, spune dr. Ana Capisizu, anti-aging este un concept mult mai profund și mai complex de medicină.

Medicul, care coordonează Centrul de medicină anti-aging din cadrul rețelei private de sănătate Regina Maria, știe ce își doresc persoanele cu vârste între 30 și 55 de ani care ajung în fața ei: consiliere. Consiliere în ceea ce privește markerii de îmbătrânire și depistarea factorilor de risc, dar și în legătură cu adoptarea din vreme a unui stil de viață care să le ofere șansa la o îmbătrânire cu o sănătate optimă.

„Centrul de medicină anti-aging consiliază persoanele care au dileme în ceea ce privește momentul îmbătrânirii, evoluția acelei perioade, și dă răspunsuri celor care doresc să știe ce mai au de făcut și dacă au ceva de făcut ca să-și păstreze o stare de sănătate, de bine și de independență în perioada de vârstă a treia. Pentru că nu e important numai să creștem durata de viață – durata de viață la om, științific, este predestinată să ajungă la 120 de ani – ci și calitatea vieții pe care o avem la 80-90 de ani. Ca să ne creștem calitatea vieții, trebuie să ne pregătim de acum, de la 40 de ani.”

Dr. Ana Capisizu, medic primar în geriatrie și gerontologie, coordonator al Centrului de medicină anti-aging Regina Maria

Concret, persoanele care ajung la Centrul de medicină anti-aging trec, mai întâi, printr-o anamneză amănunțită, făcută de un medic gerontolog. În felul acesta, sunt depistați și evaluați factorii de risc individuali. În această etapă, medicii acordă o atenție deosebită factorilor ereditari, astfel că e util ca fiecare persoană să cunoască afecțiunile pe care părinții și bunicii ei le-au avut.

Ulterior, tot medicul gerontolog recomandă, dacă este cazul, alte investigații sau consulturi interdisciplinare, în funcție de specificul riscului de afecțiune pe care ar putea să-l aibă persoana. Echipa medicală este una complexă și din ea fac parte, printre alte specialități, medici endocrinologi, cardiologi, neurologi, ginecologi, gastroenterologi, dermatologi și psihiatri.

În plus, există o colaborare strânsă între medicii centrului și psihologi și psihoterapeuți, pentru persoanele care au nevoie și de o astfel de îndrumare. „Sunt persoane care vin și spun că nu au nevoie de psihoterapeut și că pot, prin propria voință, să iasă din unele dileme. Eu le explic de fiecare dată că, dacă nu reușesc să facă acest lucru în următoarele trei luni, să vină din nou la mine să le recomand psihoterapia”, spune dr. Capisizu.

După anamneză și evaluarea inițiala, analize și investigații, evaluari cu echipa multidisciplinară se face un raport final de evaluare, care cuprinde recomandări personalizate și un plan de monitorizare. Toate analizele necesare pentru screening-ul medical, dar și cele mai amănunțite, pentru diferite tipuri de afecțiuni, se pot face în același loc, la Centrul anti-aging din Policlinica Floreasca.

Grija de azi pentru îmbătrânirea de mâine. Importanța medicinei preventive anti-aging

Deși e recomandat să ne preocupăm despre modul în care vom îmbătrâni încă de la depășirea vârstei de 30 de ani, nu toată lumea se gândește la asta atât de devreme. Însă, cu siguranță, cu cât ne apropiem de 40 de ani ne gândim tot mai des la sănătatea și activitatea noastre de mai târziu.

„Nici eu, ca medic, nu m-am gândit la asta la 30 de ani, dar la 40 de ani mi-am pus primele întrebări. Fiecare are propria preocupare. Unii vor să arate mai bine, unii să fie mai apți, fiecare are anumite priorități în viață și, în funcție de ele, își îndreaptă acțiunile către acea zonă de interes pentru o îmbătrânire optimă.

Deși se vorbește deja de multă vreme despre medicina preventivă, aceasta nu este o realitate foarte des întâlnită în România de azi. Mai degrabă, spune dr. Capisizu, avem de-a face cu o medicină de urgență. Adică tratăm boli deja instalate, în loc să ne ocupăm, atât cât se poate, de prevenirea lor.

„Ceea ce trebuie să facem noi acum este să educăm generațiile tinere. Dacă, pentru generațiile deja mature, singurul lucru care se poate oferi este o medicină integrată, cu tratamente de recuperare pentru afecțiunile existente, generațiile tinere, odată cu această promovare a medicinei preventive anti-aging, pot beneficia de cunoaștere, de instruire, ca să-și poată gestiona viețile mai bine și să se implice personal în ceea ce se poate face.”

Dr. Ana Capisizu, medic primar în geriatrie și gerontologie, coordonator al Centrului de medicină anti-aging Regina Maria

În alte țări, mai spune medicul gerontolog, populația vârstnică are parte de o atenție specială și sunt alocate resurse finaciare considerabile pentru medicina anti-aging: „Anglia, SUA și țările nordice fac un anti-aging extraordinar de agresiv, chiar. Franța încă e mai mult pe partea de patologie, dar se dezvoltă și ei pe anti-aging”.

Ce avem de făcut? Screening, alimentație, hidratare

Atunci când avem grijă de noi, trebuie să o facem holistic. Adică în totalitate, cu atenție atât la sănătatea fizică, cât și la cea psihică și emoțională. Cu atât mai mult cu cât una le influențează pe celelalte.

Am întrebat-o pe dr. Capisizu ce putem face azi pentru noi, ca să ne fie mai bine mai târziu. Dincolo de sfaturile referitoare la analize și stil de viață, medicul atrage atenția unui lucru simplu. Atât de simplu, încât de multe ori nu îl băgăm în seamă: să conștientizăm înaintarea în vârstă și să facem ce putem mai bun din ea.

„În primul rând, e bine să conștientizăm că începem perioada maturității, că altă șansă de a evolua în viață nu este decât către îmbătrânire și că trebuie să avem o stare de sănătate optimă, astfel încât să ne bucurăm de acea perioadă. Bucuria trebuie să rămână în noi întotdeauna. Trebuie să avem această inteligență emoțională tot mai mult timp.”

Dr. Ana Capisizu, medic primar în geriatrie și gerontologie, coordonator al Centrului de medicină anti-aging Regina Maria

Ca să avem grijă de sănătatea noastră și să ne pregătim pentru o îmbătrânire cât mai plăcută, dr. Capisizu recomandă un screening regulat, care să aibă loc o dată pe an în intervalul de vârstă 30-50 de ani, după care, de la 50 de ani în sus, de două ori pe an. Acest sceening se referă la evaluarea factorilor de risc care ar putea duce la o îmbătrânire accelerată (factori cardiovasculari, metabolici, etc.) și la o serie de analize și investigații personalizate.

În plus, să renunțăm la fumat, să fim atenți la alimentație, care să fie echilibrată atât cantitativ, cât și calitativ, în care să existe toți nutrienții necesari – proteine, glucide și lipide – în funcție de activitatea pe care o desfășoară fiecare persoană, să ne hidratăm. „Funcția renală este și ea afectată odată cu îmbătrânirea, de aceea recomandarea hidratării nu este doar un slogan, ci este un tratament pe care pacienții trebuie să-l urmeze pentru menținerea funcției renale permanent optime”, spune dr. Capisizu.

Somn și mișcare

Un alt lucru pe care îl putem face începând cu vârsta de 30 de ani, dar fără a ne opri odată cu trecerea anilor, pentru sănătatea noastră de mai târziu este mișcarea, adaptată pentru fiecare grupă de vârstă. Sportul are beneficii pe de o parte prin eliberarea de endorfine, substante care au rolul de a reduce durerea și de a relaxa, dar și prin menținerea într-o stare funcțională a structurii osteo-musculo-scheletale.

„Îmbătrânirea înseamnă o involuție la nivelul structurilor țesuturilor, incusiv celor musculare și osoase, ceea ce poate duce la sarcopenie, adică scăderea cantității și calității fibrelor musculare, și osteoporoza, scăderea calității arhitecturii osoase. Așadar, pentru prevenirea celor două afecțiuni importante legate de îmbătrânire, trebuie să facem activitate fizică atât în sală, cât și în mediul liber, dacă se poate. Musculatura, împreună cu sistemul osteoarticular, reprezintă, de fapt, sistemul de postură al organismului. Deci, ca să putem să fim funcționali la vârste mai înaintate, cele două sisteme trebuie să fie cât mai sănătoase”, explică dr. Capisizu.

„Odată cu vârsta, dorința noastră este să prevenim dizabilitatea și dependența (n.r. – de alții). Și putem face asta dacă ne păstrăm musculatura și sistemul osos integre. Activitatea fizică mai devreme face ca, la vârste înaintate, să fim funcționali, să fim independenți fizic, psihic și din punct de vedere al activității de zi cu zi. Iar asta e dorința fiecăruia, asta își dorește toată lumea, inclusiv persoanele trecute de 80 de ani: să fie independente și autonome”.

Dr. Ana Capisizu, medic primar în geriatrie și gerontologie, coordonator al Centrului de medicină anti-aging Regina Maria

Dacă referitor la mișcare mai auzim câte un îndemn în spațiul public, despre importanța somnului nu știm prea multe. Totuși, un somn de cel puțin șapte ore și care, de preferat, să nu întârzie mai mult de ora 11.00 seara, poate face minuni. Cu cât ne odihnim mai bine și mai corect, cu atât vom avea o stare psihică mai bună. Pentru persoanele de peste 60-65 de ani, medicul gerontolog recomandă chiar o mică siestă de o jumătate de oră, după amiaza.

Există soluții chiar și pentru cei care nu reusesc să doarmă bine, din diferite motive, cum ar fi anxietatea, stresul sau depresia, spune medicul, care adaugă că, în acest caz, nu ar trebui să ne ferim de tratamentul medicamentos pentru a ne regla felul în care dormim, pentru că somnul, chiar dacă e cu pastile, tot e mai sănătos decât să nu fie. „Somnoterapia în sine este un tratament pentru persoanele care au probleme de depresie majoră”, adaugă dr. Capisizu.

Sănătatea sexuală, psihică și relațională

Atunci când face o anamneză, dr. Ana Capisizu e atentă nu numai la istoricul medical al persoanei din fața sa, la factorii ereditari și de mediu și la stilul de viață actual, ci e interesată și de aspecte legate de viața personală a celui cu care stă de vorbă, pentru că viața sexuală, psihică și relațională influențează major starea omului și, deci, și felul în care înaintează în vârstă.

„E obligatoriu să ai o activitate sexuală și mai târziu în viață, pentru a menține un echilibru hormonal și pentru o stare de bine. Dacă vreți, e ca o activitate fizică. Ar fi bine ca tinerii de 30-40 de ani să înțeleagă ce au de făcut când ajung la 60-65 de ani, ca să prevină acea plictiseală pe care o observăm acum la cei de peste 70-75 de ani. Sexualitatea trebuie să existe și la vârsta a treia. La noi, în societatea românească, nu prea e așa, din păcate. Mai avem de lucrat la partea de sexualitate”, e de părere medicul.

Pentru sănătatea creierului și a psihicului, pe lângă perioade de relaxare și odihnă, medicul mai numește și importanța unei vieți în armonie. În plus, recomandă evitarea consumului de droguri și de tutun, care poate afecta conexiunile neuronale.

„Mai e important să citim, să socializăm și să ne culturalizăm în continuare. Relațiile sociale influențează partea medicală și trebuie să ne gândim la ele pe mai multe paliere: relațiile de muncă, relațiile cu vecinii și cu rudele. Relații sociale e un termen generic. În viață există și supărări, și adversități, dar contează cum ne raportăm noi la ele. Dacă noi facem o tragedie din tot ce se întâmplă în jurul nostru, sigur că ne afectează inclusiv sănătatea, pentru că, dacă suntem supărați, poate nu dormim, mâncăm compulsiv și așa mai departe. Dar, dacă ne păstrăm echilibrul, armonia, în toată această agitație, în toată această poluare umană, putem să scăpăm cu bine și eu cred că ăsta este modul de a ne proteja”, adaugă dr. Ana Capisizu.

Să vorbim și despre acceptare. Ne ajută prevenția să tolerăm gândul că îmbătrânim?

Atât timp cât ești sănătos și nu ai nevoie de diferite servicii medicale, poate că nici nu realizezi cum ajungi la vârste de 60-65-70 de ani. Medicul Ana Capisizu nu recomandă acest tip de status mintal, de atât timp cât sunt bine, nu mă interesează. „Nu poți să știi niciodată ce se întâmplă în interior, nu avem un scanner zilnic, să vedem ce e în corp, de aceea serviciile medicale de tip screening sunt servicii medicale preventive pe care trebuie să le abordăm”, spune ea.

Prin urmare, pe lângă prevenție, un alt obiectiv al Centrului de medicină anti-aging coordonat de dr. Ana Capisizu este să învețe oamenii că trebuie să se implice în mod activ pentru a obține o înaintare în vârstă sănătoasă și să-i facă să accepte firescul trecerii timpului.

Una dintre metodele care te pot ajuta să accepți ideea de îmbătrânire este tocmai prevenția și conduita personală care te poate duce la ceea ce înseamnă longevitatea activă –adică să trăiești peste 90 de ani și să poți fi funcțional fizic, psihic și social.

Pentru ca înaintarea în vârstă să fie una de succes și mulțumitoare, e nevoie ca, pe lângă sănătatea noastră fizică, să avem în vedere dezvoltarea valorilor individuale, subiectivitatea atractivității și calitatea relațiilor, care sunt corelate, conform studiilor, cu acceptarea imaginii corporale, aceasta, la rândul ei, putând să atenueze dificultățile legate de vârstă.

Pe scurt, e bine să fim în contact cu propriile noastre valori și să avem o anumită flexibilitate psihologică, să nu ne izolăm, să ne menținem curioși și să avem relații autentice cu alți oameni.

Articol susținut de Regina Maria