Noua legislație europeană ne atacă direct drepturile digitale. De ce sunt modificările un cadou pentru marile companii tech din SUA și Donald Trump

Comisia Europeană a făcut, spre final de 2025, o mutare care a trecut aproape neobservată de publicul larg, dar care ar putea schimba radical felul în care ne sunt protejate datele, drepturile și libertățile în spațiul digital. Cu „Digital Omnibus”, Bruxelles-ul a pus pe masă un set de propuneri ce slăbesc unele dintre cele mai importante reguli europene menite să țină în frâu puterea marilor companii de tehnologie.

Jurnalistul Vlad Dumitrescu trimite în fiecare miercuri dimineață newsletterul Good Tech. Dacă vrei să primești tool-uri practice și informațiile cheie ca să navighezi lumea online mai productiv, te poți abona aici:

La sfârșit de noiembrie, Comisia Europeană a făcut public „Digital Omnibus”, un pachet de propuneri legislative care vizează modificarea substanțială a principalelor reguli europene din domeniul digital. 

Cu scopul, declarat cel puțin, de a simplifica totul și de a crește competitivitatea, Digital Omnibus vrea să modifice legislații-cheie precum Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), Directiva ePrivacy și Actul european privind inteligența artificială (AI Act), aflate până acum la baza modelului european de reglementare a tehnologiei.

Comisia susține că nu e vorba de o reformă de fond, ci despre ajustări tehnice menite „să reducă povara administrativă” pentru companii și să stimuleze inovarea, în special în domeniul inteligenței artificiale. 

În realitate, însă, o serie de organizații pentru drepturi digitale, think tank-uri și europarlamentari avertizează că propunerile duc la o slăbire semnificativă a protecțiilor existente pentru cetățeni și consolidează poziția marilor companii tehnologice americane. 

Care sunt principalele modificări care au atras critici 

Potrivit unei analize realizată de Corporate Europe Observatory și LobbyControl, aceste propuneri reflectă în mod clar interesele și mesajele de lobby ale marilor companii tech americane, sprijinite atât de administrația Trump, cât și de partidele de extremă dreapta din Europa. Autorii susțin că inițiativa reprezintă un atac fără precedent asupra drepturilor digitale și subminează protecțiile menite să limiteze abuzurile de putere ale Big Tech.

Una dintre cele mai controversate modificări se referă la definiția datelor personale în cadrul GDPR. Comisia propune ca datele pseudonimizate (informații din care numele a fost înlocuit cu un cod) să nu mai fie considerate automat date personale, dacă o companie declară că nu poate identifica persoana vizată. 

Această schimbare ar scoate astfel de date de sub protecția GDPR, chiar și în situațiile în care alți actori (precum brokerii de date) ar putea reidentifica cu ușurință persoanele respective. Criticii spun că această abordare mută decizia de la o regulă obiectivă la aprecierea subiectivă a companiilor.

Digital Omnibus introduce și limitări ale dreptului cetățenilor de a avea acces la propriile date, un instrument esențial dacă vrem să înțelegem cum sunt folosite informațiile personale și pentru a contesta decizii automate sau abuzive. Comisia vrea să restrângă acest drept în cazurile considerate „abuzive”, o formulare vagă care, potrivit organizațiilor de protecție a vieții private, riscă să fie folosită pentru a bloca cereri legitime de transparență.

Undă verde pentru sistemele AI să folosească datele fără consimțământ 

În paralel, pachetul legislativ relaxează regulile privind utilizarea datelor personale pentru antrenarea sistemelor de inteligență artificială. Propunerile ar permite folosirea datelor, inclusiv a celor sensibile, fără consimțământ explicit, cu condiția ca utilizatorii să aibă posibilitatea de a se opune ulterior. 

Modificările nu se opresc la GDPR. Digital Omnibus afectează și AI Act, legislația europeană menită să limiteze utilizarea sistemelor de inteligență artificială cu risc ridicat. Comisia propune amânarea aplicării unor obligații esențiale și eliminarea unor mecanisme de transparență, precum înregistrarea publică a sistemelor AI considerate cu risc ridicat. În practică, acest lucru ar lăsa companiilor libertatea de a decide singure dacă tehnologiile pe care le dezvoltă sunt sau nu periculoase, fără un control extern real.

Digital Omnibus slăbește și restricțiile privind deciziile automate. Regulile actuale pornesc de la ideea că deciziile cu impact major asupra vieții oamenilor nu pot fi luate exclusiv de algoritmi. Comisia propune o schimbare de paradigmă: automatizarea ar deveni permisă ori de câte ori o companie consideră că este „necesară”. Asta ar putea deschide calea pentru mai multe concedieri automate, scoruri de credit stabilite de algoritmi sau sisteme care decid accesul la beneficii sociale fără intervenție umană reală.

Presiuni constante din SUA către UE privind piața digitală 

E important să înțelegem că Digital Omnibus apare într-un moment în care administrația Trump și marile companii tech din SUA fac presiuni constante pentru dereglementarea pieței digitale, inclusiv în Europa. 

Potrivit datelor publice, cheltuielile de lobby ale industriei tech au crescut accelerat în ultimii ani, iar mesajele promovate (că protecția datelor frânează inovația și dezvoltarea AI) se regăsesc aproape identic în documentele Comisiei.

Cum au fost primite noile reglementări 

Reacțiile nu au întârziat să apară. Numeroase organizații ale societății civile, printre care și Amnesty International, consideră Digital Omnibus un pas înapoi major pentru drepturile digitale și o ruptură de modelul european care a făcut din UE un standard global în reglementarea tehnologiei. În același timp, propunerile au fost primite favorabil de partide de extremă dreaptă din Parlamentul European.

Digital Omnibus e un simptom al unui nou tip de război hibrid, purtat cu puterea lobby-ului, dereglementării și chiar capturarea instituțiilor democratice. Iar una dintre principalele surse ale acestui război nu este la Moscova sau Beijing, ci în Silicon Valley și, mai larg, în Statele Unite.

Primele atacuri la adresa politicilor UE 

În ultimii ani, Uniunea Europeană a fost una dintre puținele entități politice care a încercat să limiteze puterea marilor platforme digitale. GDPR, AI Act sau DSA au fost expresia unei viziuni politice timide, care își făcea loc în Europa: tehnologia trebuie să servească societatea, nu invers. Tocmai de aceea, aceste reguli au devenit incomode pentru giganții tech americani, al căror model de afaceri se bazează pe extracția masivă de date, opacitate algoritmică și automatizarea deciziilor fără responsabilitate reală.

Să nu uităm că în decembrie, după ce X a primit o amendă considerabilă de la UE, Elon Musk a zis că „UE ar trebui să fie eradicată și suveranitatea ar trebui să se întoarcă la țările individuale” și a descris blocul european ca pe o „birocrație nealeasă” care ar „strivi libertatea”; a comparat Bruxelles-ul cu regimuri totalitare (de la naziști la comuniști) și a susținut că „al patrulea Reich” ar încerca să controleze discursul liber al europenilor.

​​În jurul administrației Trump a prins contur o viziune politică ce tratează marile platforme digitale nu doar ca afaceri private, ci ca instrumente strategice de influență. Din această perspectivă, Silicon Valley e un actor geopolitic capabil să modeleze dezbateri publice, să influențeze alegeri și să erodeze autoritatea instituțiilor europene.

În același timp, o parte importantă a industriei tech a găsit în retorica suveranistă și anti-reglementare promovată de Trump un scut politic convenabil. Sub pretextul „libertății de exprimare” și al luptei împotriva birocrației, acest discurs oferă marilor platforme legitimitatea de a respinge reguli care le-ar limita puterea economică și controlul asupra ecosistemelor digitale.

Ce schimbări sunt urmărite, de fapt

Agenda politică a Washingtonului ultraconservator și obiectivele economice ale Big Tech s-au suprapus, creând un front comun împotriva reglementării europene. Asta ne-a adus o alianță cu o forță remarcabilă: puterea politică a Statelor Unite, pe de o parte, și controlul asupra infrastructurii digitale globale, pe de altă parte. O infrastructură aflată, în mare măsură, în mâinile unor companii americane.

Nu e întâmplător nici faptul că Digital Omnibus a fost întâmpinat favorabil de partide de extremă dreaptă din Parlamentul European. Big Tech și extrema dreaptă împărtășesc, paradoxal, un interes comun: slăbirea reglementărilor, delegitimarea instituțiilor și reducerea mecanismelor de control democratic. Lobby-ul tot mai intens al platformelor către aceste grupuri politice arată că această alianță este deja în construcție.

Iar acum UE face un mare pas înapoi printr-o erodare graduală: redefinirea datelor personale, restrângerea dreptului de acces la date, relaxarea regulilor privind AI-ul și deciziile automate, amânarea obligațiilor de transparență. Fiecare schimbare luată separat poate să pară rezonabilă. Luate împreună însă, ele mută balanța de putere decisiv în favoarea marilor companii tech.