Cafeaua și tensiunea arterială. De ce unii oameni sunt mai sensibili și care sunt cantitățile recomandate

Cafeaua poate să influențeze tensiunea arterială, dar nu la toate persoanele. De ce unii oameni sunt mai sensibili la consumul de cafea, cum ne dăm seama dacă cafeaua are sau nu impact asupra sănătații inimii, care sunt cantitățile sigure, dar și ce persoane ar trebui să evite complet consumul, detaliam mai jos.

De ce unii oameni sunt mai sensibili la cafea

Cofeina acționează asupra sistemului nervos și crește starea de alertă. Mecanismele prin care influențează tensiunea arterială sunt încă studiate. Potrivit cercetărilor publicate până acum, există câteva ipoteze principale. Printre ele se numără inhibarea unui hormon implicat în dilatarea arterelor sau stimularea glandelor suprarenale, cu eliberare crescută de adrenalină. Stresul poate accentua aceste reacții.

Persoanele care beau cafea în mod regulat dezvoltă toleranță la cofeină. Așadar, aceasta nu mai are un efect pe termen lung asupra tensiunii arteriale și nu este asociată cu un risc crescut de hipertensiune, conform datelor medicale actuale. Tinerii par să fie mai sensibili la efectele cafelei decât adulții, iar cei care nu consumă cafea în mod obișnuit pot să observe creșteri temporare ale tensiunii după ce beau, inclusiv decofeinizată.

Un studiu amplu realizat de cercetătorii de la Harvard pe 45.589 de bărbați cu vârste între 40 și 75 de ani nu a găsit nicio legătură între consumul de cafea și riscul de boală coronariană sau accident vascular cerebral, chiar și în cazul consumatorilor care beau cantități mari. Studiul Scottish Heart Health a raportat chiar o reducere a riscului de boli cardiace la consumatorii de cafea, iar beneficiul a fost mai pronunțat la cei care beau cantități mai mari.

Și cafeaua decofeinizată poate crește tensiunea la unele persoane

O echipă de cercetători din Elveția și Statele Unite a încercat să clarifice controversele legate de efectele cafelei asupra tensiunii arteriale, după ce au analizat rezultate contradictorii din mai multe studii anterioare. Experimentul a inclus 15 voluntari sănătoși, nefumători, fără antecedente de hipertensiune, dintre care doar șase consumau cafea regulat.

Participanții au fost monitorizați în patru condiții diferite: înainte și după consumul unui espresso triplu, înainte și după un espresso triplu decofeinizat, înainte și după administrarea a 250 mg de cofeină și înainte și după o soluție salină placebo.

Espresso-ul triplu a crescut tensiunea sistolică în medie cu 13 mmHg și pe cea diastolică cu 7 mmHg, dar numai la persoanele care nu consumau cafea în mod regulat. La cei obișnuiți cu cafeaua, tensiunea a rămas practic neschimbată. Când cercetătorii au administrat cofeină pură intravenos, creșterea tensiunii a fost mult mai mică (doar 6 mmHg în medie pentru valoarea sistolică) deși nivelul de cofeină din sânge era similar cu cea de după espresso.

Cel mai neașteptat rezultat a fost observat în cazul testului cu espresso decofeinizat. Deși nu a crescut nivelul de cofeină din sânge, a dus la o tensiune sistolică mai mare cu aproximativ 12 mmHg, la cei care nu consumau, de obicei cafea, aproape la fel de mult ca espresso-ul obișnuit. Acest lucru demonstrează că efectele cafelei asupra tensiunii nu pot fi puse exclusiv pe seama cofeinei, deoarece cafeaua conține sute de substanțe complexe care interacționează cu organismul uman.

Cât de multă cafea este prea multă

Administrația pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite (FDA) recomandă o limită maximă de 400 de miligrame de cofeină pe zi, echivalentul a aproximativ trei căni de 350 ml de cafea. Această cantitate nu este asociată cu efecte negative asupra sănătății la majoritatea adulților.

Toleranța la cofeină variază destul de mult de la o persoană la alta, în funcție de genetică. Unii oameni pot consuma mai mult de 400 mg zilnic fără probleme, în timp ce alții resimt efecte adverse și la doze mai mici. Printre aceste efecte secundare se numără:

• Ritm cardiac accelerat sau palpitații,
• Anxietate,
• Insomnie sau dificultăți de adormire,
• Greață,
• Tremor,
• Nevoia frecventă de a urina,
• Neliniște,
• Arsuri gastrice.

Femeile gravide trebuie să fie mai atente deoarece cofeina traversează placenta și ajunge la făt, motiv pentru care se recomandă limitarea consumului la mai puțin de 200 mg pe zi, adică una sau două cesti mici de cafea.

Când ar trebui să eviți cofeina

Deși majoritatea oamenilor pot consuma cafea fără probleme, anumite categorii de persoane ar trebui să limiteze sau să evite cofeina. Printre acestea se numără persoanele cu sensibilitate la cofeină, care pot resimți nervozitate, agitație și dureri de cap chiar și după o singură ceașcă. De asemenea, cei care suferă de aritmii cardiace, ulcer gastric sau boală de reflux gastroesofagian ar trebui să discute cu medicul înainte de a consuma cafea în mod regulat.

Persoanele cu hipertensiune severă trebuie să fie precaute, la fel și cele care iau anumite medicamente. Cofeina poate interacționa cu tratamentele pentru astm, unele tipuri de antibiotice și medicamentele pentru inimă. Este întotdeauna indicat să întrebi medicul dacă vreunul dintre tratamente poate fi influențat de consumul de cafea.

Cum să îți verifici sensibilitatea la cofeină

Dacă vrei să afli dacă ești sensibil la efectele cafelei asupra tensiunii, există o metodă simplă. Măsoară-ți tensiunea arterială înainte de a bea o ceașcă de cafea, apoi repetă măsurătoarea la 30-120 de minute după consum. Dacă nu bei cafea în mod regulat și observi o creștere de 5-10 puncte, este posibil să fii sensibil la efectele hipertensive ale cofeinei.

În cazul în care decizi să reduci consumul de cafea, fă-o treptat, pe parcursul câtorva zile sau a unei săptămâni. Renunțarea bruscă poate provoca dureri de cap sau chiar o stare depresivă temporară, simptome specifice sevrajului de cofeină. Consumatorii înrăiți dezvoltă o dependență ușoară, iar organismul are nevoie de timp pentru a se adapta.

Cafeaua și sănătatea inimii

Un consum de una până la trei căni de cafea pe zi este asociat cu o probabilitate mai mică de insuficiență cardiacă și de mortalitate cardiovasculară. Relația cu boala coronariană rămâne neclară, însă datele disponibile nu indică o creștere a riscului la consumatorii de cafea.

Cafeaua pare să ofere și alte beneficii pentru sănătate. Studiile realizate la Harvard indică un risc redus de diabet, calculi biliari și pietre la rinichi la consumatorii de cafea. O cercetare italiană a indicat chiar o oarecare protecție împotriva cancerului de colon.

Un aspect mai puțin cunoscut este că metoda de preparare influențează efectele cafelei asupra colesterolului. Cafeaua preparată prin fierbere, la ibric poate crește nivelul colesterolului din sânge, în timp ce cafeaua filtrată, cea la filtru sau cea instant nu au acest efect.

Când e cazul să mergi la medic

Dacă observi că ai tensiunea arterială mare în ciuda stilului de viață sănătos, este indicat să te adresezi medicului pentru un plan de tratament care să includă, dacă este necesar, medicamente antihipertensive.

Printre opțiunile terapeutice se numără inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) și blocanții receptorilor de angiotensină (BRA), care relaxează și dilată vasele de sânge. Diureticele ajută la eliminarea excesului de apă și sodiu din organism, reducând volumul de lichid din sânge. Beta-blocantele scad frecvența cardiacă, iar blocantele canalelor de calciu relaxează vasele de sânge prin prevenirea intrării calciului în celulele musculare.

De multe ori, medicii prescriu combinații de două sau mai multe medicamente pentru un control optim al tensiunii.