Cancer colorectal înainte de 50 de ani: dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife, explică semnele care nu trebuie ignorate

Aproximativ unu din zece cazuri de cancer colorectal se înregistrează la persoane sub 50 de ani, potrivit celor mai recente statistici, iar majoritatea dintre pacienții tineri au între 40 și 49 de ani. Moștenirea genetică este un factor important de risc pentru cancerul de colon instalat devreme, însă este responsabilă pentru doar 20% din cazuri. „N-aș vrea să ne panicăm. Dar, într-adevăr, există o tendință globală de creștere a incidenței cancerului de colon la tineri, adică sub 45 de ani. Tendința globală este de scădere a numărului cazurilor de cancer de colon, dar în rândul categoriei de vârstă sub 50 de ani, există, într-adevăr, un trend crescător, care nu e foarte clar explicat științific“, subliniază dr. Victor Nimirceag, medic primar oncolog în cadrul Spitalului MedLife Polisano din Sibiu.

Cancerul colorectal se dezvoltă lent, iar organismul trimite semnale cu mult înainte ca boala să devină avansată. Una dintre cele mai puternice avertizări este sângerarea în scaun, chiar și în cantități mici. O schimbare persistentă a tranzitului – alternanță între constipație și diaree, scaune neobișnuit de subțiri, dificultăți la evacuare – poate indica o problemă serioasă. Pierderea în greutate neintenționată și o anemie descoperită întâmplător la analize sunt semne nespecfice, dar ar trebui să ne trimită la investigații mai amănunțite, mai ales dacă simptomele durează săptămâni sau luni, recomandă medicul oncolog Victor Nimirceag. „O parte din ceea ce fac eu în fiecare zi este să tratez oameni cu cancer, dar mi se pare că o parte dintr-o zi bună este și să-i ajut pe oameni să trăiască în mai puțină frică. Eu nu vreau să generez frică, nu vreau să ne speriem acum de orice fel de modificare, dar dacă simți că ceva s-a schimbat cu corpul tău și că nu e de la ce ai mâncat, ci e ceva ce observi de câteva săptămâni, merită să mergi la medic“, spune dr. Nimirceag.

Analizele „bune“ nu exclud cancerul

Contrar percepției generale, analizele uzuale nu pot depista cancerul. Nici măcar markerii tumorali nu sunt teste de screening: valorile lor pot fi în parametri chiar și atunci când în corp este prezentă o tumoră incipientă și, invers, pot fi crescute fără ca persoana respectivă să aibă cancer. Nici o ecografie abdominală „bună“ nu exclude o tumoră de colon. Singurul test de laborator cu valoare reală în depistarea precoce este cel pentru sângele ocult în scaun, care poate semnala leziuni microscopice la persoane fără simptome. Însă metoda cea mai eficientă de prevenție rămâne colonoscopia, subliniază medicul.

Colonoscopia la 45 de ani și rolul ei în prevenție

Una dintre cele mai importante schimbări de paradigmă în ultimii ani a fost scăderea vârstei de la care se recomandă colonoscopia de screening, de la 50 la 45 de ani, pentru populația generală. Colonoscopia făcută unei persoane care se simte bine, nu are simptome alarmante și vine „doar pentru control“ poate părea o exagerare la prima vedere. În realitate, este exact momentul în care prevenția are cel mai mare impact.

Cu ajutorul colonoscopiei medicul nu vizualizează doar tumori, ci și polipi – leziuni benigne care pot evolua spre cancer dacă nu sunt îndepărtate. Dacă un polip este identificat și excizat endoscopic, riscul viitor de cancer scade considerabil. Iar dacă o tumoră este descoperită într-un stadiu incipient, poate fi tratată cu șanse mari de vindecare, precizează medicul dr. Nimirceag. De fapt, multe tumori mici pot fi tratate exclusiv endoscopic sau prin intervenții chirurgicale limitate, fără chimioterapie sau radioterapie. Screeningul efectuat corect este una dintre explicațiile pentru care, global, mortalitatea prin cancer de colon este în scădere, precizează medicul.

Pentru anumite categorii de persoane, însă, screeningul nu începe la 45 de ani, ci mult mai devreme. Când există un istoric familial semnificativ, se recomandă atât investigațiile de screening, cât și teste genetice, la persoane mai tinere. Dacă un părinte a avut cancer de colon la 45 de ani, copilul ar trebui testat de la 35. De ce? Pentru că „un polip are nevoie, în medie, de aproximativ zece ani pentru a se transforma într-o tumoră. Depistarea și îndepărtarea lui în acel interval poate preveni complet boala“, subliniază medicul oncolog.

Testele genetice ale tumorii: medicina personalizată

Pe lângă genetica moștenită, există genetica tumorii – mutațiile apărute doar în celulele canceroase. Testele genetice din țesut tumoral sunt solicitate pentru evidențierea particularităților tumorii și, eventual, pentru stabilirea tratamentelor țintite. „Sunt teste pe care le facem de rutină, pentru că ne ajută să alegem tratamentul cu cele mai mari șanse de eficiență“, explică dr. Nimirceag. E un pas important spre medicina personalizată, în care nu mai tratăm „un cancer de colon“, ci cancerul de colon al acelei persoane, cu particularitățile ei biologice și genetice.

Vindecare, nu doar supraviețuire

Mesajul cel mai puternic pe care dr. Victor Nimirceag vrea să îl transmită este că, în ultimii ani, diagnosticul de cancer de colon nu mai trebuie privit ca pe o sentință definitivă. „Cancerul poate însemna că pacientul respectiv va trece prin anumite tratamente, unele dintre ele neplăcute, însă în multe cazuri se vorbește despre vindecare.

Tumorile foarte mici pot fi tratate exclusiv endoscopic. Altele pot fi rezolvate chirurgical, prin îndepărtarea segmentului de intestin afectat și a ganglionilor din jur, fără să fie nevoie de chimioterapie sau radioterapie ulterior. Pentru formele mai avansate, se combină, în funcție de caz, chirurgia, chimioterapia și radioterapia. Chiar dacă tratamentele nu sunt ușoare, scopul lor, atunci când boala este descoperită la timp, este curativ, întărește medicul.

Teama este cea mai mare provocare

Greutatea cuvântului cancer face de multe ori ca acest diagnostic să fie privit cu multă teamă, iar teama îi face pe oameni să ia, uneori decizii nefavorabile. O parte importantă din munca medicului oncolog înseamnă să explice, să repete, să clarifice, să construiască, pas cu pas, un plan de tratament și o perspectivă realistă, dar plină de speranță. „Una dintre cele mai mari satisfacții este când văd că, după discuție, pacientul pleacă nu doar cu un set de recomandări, ci cu sentimentul că are din nou un drum în față, cu pași concreți“, spune dr. Nimirceag.

„În relația cu pacienții, care e, de regulă, o relație pe termen lung, e greu, uneori foarte greu, mai ales când lucrurile nu merg bine sau apare o recidivă. Dar tocmai prietenia pe termen lung, încrederea care se construiește, momentele în care reușim să ducem un om spre vindecare – toate acestea fac meseria asta atât de frumoasă“, încheie oncologul.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife