Candidatul, fost procuror, care se laudă că nu a arestat pe nimeni sau cele două lumi ce se înfruntă în alegerile prezidențiale din Moldova

Dezbaterea de duminică dimineață dintre Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo, candidații care au intrat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, a arătat, cât se poate de clar, că avem de-a face nu doar cu doi politicieni diferiți, ci cu două lumi diferite care trăiesc în aceeași țară.

• A dispărut corupția din Republica Moldova? Aceasta ar fi o întrebare legitimă după ce candidatul socialiștilor la prezidențiale a declarat că nu a arestat niciun om de afaceri, cât a fost procuror general, pentru că „oamenii au nevoie de locuri de muncă”.

Gândește în rusă și traduce în română

Putem să începem comparația dintre cei doi de la cel mai superficial criteriu: limba vorbită.  

Orice persoană neavizată a putut remarca faptul că Alexander Stoianoglo vorbește o limbă română șovăielnică, plină de greșeli de exprimare, fiind evident că reprezentantul socialiștilor gândește în limba rusă și apoi își traduce ideile în limba oficială din Republica Moldova. 

„Să semnăm o decorație comună”, în loc de „o declarație comună”, „cel mai mult dosare pe fraudă bancară”, în loc de „cele mai multe…” sunt doar două exemple de exprimări ciudate pentru spectatori.

Dincolo însă de greșelile de exprimare care, probabil că peste Prut au o relevanță infinit mai mică decât în România, există câteva observații care ar trebui reținute dacă vrem să înțelegem mai bine, atât ceea ce s-a întâmplat la votul de duminica trecută, cât și ceea ce se va întâmpla pe 3 noiembrie.

Stoianoglo se declară pro-european, deși nu a dovedit că ar fi unul

Deși ambii candidați se declară pro-europeni și prointegrare, singura care este credibilă în acest subiect este Maia Sandu.

La întrebările repetate ale președintei în funcție de ce nu a votat la referendumul pentru integrare europeană, Stoianoglo a motivat că „singura beneficiară a acestuia a fost Maia Sandu”.

Cu alte cuvinte, gestul său public de a nu lua buletinul de vot pentru referendum a reprezentat un „protest împotriva actualei guvernări”. 

La fel de neconvingător s-a dovedit și atunci când a invitat-o pe Maia Sandu la semnarea unei declarații comune privind aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile în care Partidul Socialiștilor, care-l susține, nu a semnat un astfel de pact, așa cum au făcut alte 12 partide din Moldova în luna mai a acestui an.

De asemenea, atunci când Maia Sandu l-a întrebat de ce le refuză altor cetățeni drepturile pe care el însuși le-a dobândit în calitate de deținător al cetățeniei române, Stoianoglo nici măcar nu s-a mai străduit să găsească un răspuns. A ignorat pur și simplu întrebarea. 

Chiar dacă a ales să joace în această dezbatere cartea politicianului echilibrat, care vrea relații bune atât cu UE cât și Rusia, Stoianoglo a arătat, în mod evident, că este candidatul doar unei părți din societatea moldovenească, și anume cea pro-rusă.

„De ce a ales Moldova să se alăture sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei, pierzînd astfel relațiile comerciale cu această țară?” – a fost o întrebare pe care Stoianoglo a adresat-o Maiei Sandu, evident, pe placul pro-rușilor. Iar exemplul dat aici a fost cel al Turciei care nu s-a alăturat sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei, deși este membră NATO. 

Maia Sandu a răspuns că sancțiunile au ca obiectiv oprirea războiului și, în plus, Moldova ca țară cu aspirații occidentale nu-și putea permite ca cetățenii săi să fie sancționați în vreun fel, cum ar fi imposibilitatea de a face tranzacții bancare internaționale, de exemplu. 

Un procuror general care se laudă că nu arestat niciun om de afaceri

Un element vulnerabil al candidatului socialiștilor la prezidentiale îl reprezintă activitatea acestuia de procuror general. De exemplu, în 2021, a decis eliberarea oligarhului Veaceslav Platon care era deja condamnat la 18 ani de închisoare în dosarul furtului de un miliard de dolari din băncile moldovenești. 

La întrebarea concretă a președintei în funcție de ce a făcut acest lucru, Stoianoglo, din nou, nu a răspuns concret, rezumându-se să pretindă doar că nu este omul oligarhilor și că Maia Sandu lansează informații false despre el.

Dar cea mai năucitoare afirmație pentru publicul din România a fost aceea referitor la faptul că în mandatul său „nu a arestat niciun om de afaceri și nu a oprit activitatea niciunei întreprinderi”. Motivul invocat de Stoianoglo a fost acela că „oamenii au nevoie de locuri de muncă”.

Declarația a fost făcută pentru un public care consideră probabil că anchetele penale sunt doar metode de hărțuire a unor oameni „care au furat, dar au și făcut.”  

Chiar există corupție în Moldova s-ar putea întreba totuși un străin neavizat care a asistat la această declarație a fostului procuror general?

Dacă punem însă lucrurile în context, trebuie să spunem că în reportajele realizate de HotNews în Republica Moldova, mai mulți oameni i-au luat apărarea inclusiv oligarhului Ilan Șor, care a trimis bani pentru mituirea unor alegători.

„Șor nu ia de la oameni, le dă ceva. Întoarce ceea ce a furat, asta e bine”, i-a răspuns o femeie din Chișinău, corespondentei HotNews, atunci când a fost întrebată ce părere are despre coruperea alegătorilor cu bani trimiți din Rusia. 

Și nu a fost singurul răspuns de acest fel pe care l-am primit.

Unde a încercat Stoianoglo s-o pună în dificultate pe Maia Sandu (și ar fi putut)

Un subiect sensibil în Republica Moldova este cel al vieții grele pe care o duc foarte mulți oameni. Iar aici, candidatul socialiștilor a încercat să obțină cât mai multe puncte din dezbaterea cu Maia Sandu, deși a arătat că nu stăpânește foarte bine nici tema sărăciei, atât de confortabilă de obicei socialiștilor, și nici datele economice statistice.

„Cel mai simplu este să vă justificați incompetența prin războiul din Ucraina”, i-a spus Stoianoglo Maiei Sandu vorbind despre eșecurile guvernării PAS, într-un context în care economiile din țările vecine au reușit să crească. 

„Acestea sunt povești cu zâne”, i-a replicat Maia Sandu, care a invocat, printre altele, structura demografică a țării, unde numărul pensionarilor este aproape egal cu al angajaților. 

Un alt lucru pe care candidatul socialiștilor l-a acuzat a fost cel al lipsei de democrație din Moldova, invocând închiderea mai multor posturi de televiziune, prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale, doar pentru că ar fi avut „poziții critice la adresa guvernării PAS”.

Maia Sandu a replicat că au fost închise doar posturile care promovau războiul și că în continuare guvernarea poate fi (și este) criticată în mass-media.

Relația cu România

În ceea ce privește relația cu România, Stoianoglo a remarcat faptul că „în 30 de ani nu s-a construit un drum direct, un tren care să lege Bucureștiul de Chișinău”. 

Maiei Sandu l-a întrebat direct pe Stoianoglo: „Dintre doi români (n.r.- ambii candidați au cetățenie română), chiar credeți că România va sprijini omul Moscovei?” Acesta pare a fi mai degrabă un mesaj pentru autoritățile din România, decât pentru publicul din Republica Moldova. 

Este greu de spus însă în ce măsură mesajele trimise de politicienii români care, de obicei de adresează doar cetățenilor români din Moldova, o pot ajuta pe Maia Sandu să obțină și alte voturi decât cele pe care le-a obținut deja în primul tur.  

Concluzie

Chiar dacă unele afirmații făcute de Stoianoglo ar putea părea șocante pentru publicul din România, sau plecând chiar de la limba chinuită pe care arătat-o, nu înseamnă automat că Maia Sandu va câștiga alegerile de duminică. 

Societatea moldoveană este mult mai complicată decât avem de multe ori tentația să o considerăm. Iar ceea ce ni se pare nouă ciudat, multora dintre cei de pe celălalt mal al Prutului li se poate părea obișnuit.