Un mesaj pentru politicienii care vor să ajute Republica Moldova: dacă ar vota doar românii, referendumul de integrare în UE ar pica sigur

Dacă vrem chiar să-i ajutăm pe oamenii de dincolo de Prut, poate ar trebui să începem prin a nu-i mai numi pe toți „români”. În Moldova trăiesc și moldoveni, găgăuzi, ucraineni sau ruși. 

„Dragi basarabeni, români care vă pregătiți să votați duminică, vreau să spun exact ce înseamnă pentru fiecare dintre noi să fie parte din Uniunea Europeană”. Așa începe mesajul candidatului la președinția României Elena Lasconi, în ziua dinaintea referendumului crucial din Republica Moldova, cel privind integrarea europeană. 

Un mesaj, de altfel, foarte bun, pragmatic, în care Elena Lasconi se folosește de exemplul său, personal, de la Câmpulung pentru a explica avantajele integrării europene. 

Problema e că nu doar românii din Republica Moldova votează duminică. Dacă doar despre români ar fi vorba, referendumul, care are nevoie de o prezență la urne de 33%, nu are nicio șansă să fie validat. 

În Republica Moldova s-a desfășurat în acest an Recensământul Populației și Locuințelor, iar datele finale le vom afla în decembrie. Până atunci avem însă informații despre structura etnică a populației din precedentul recensământ, cel din 2014, care arată în felul următor:

Din totalul de 2,8 milioane de locuitori, 2 milioane au răspuns la întrebarea privind etnia că sunt moldoveni, 192.000 – români, 181.000 ucraineni, 111.000 – ruși și 126.000 găgăuzi. Dacă am transforma în procente, cam 75% se consideră moldoveni și doar 7% români.

S-au întâmplat multe lucruri din 2014 până acum, războiul din Ucraina își va spune cuvântul, dar nu sunt indicii că procentul celor care se consideră „români” ar putea crește semnificativ.  

Marcel Ciolacu spune că nu există moldoveni

Elena Lasconi nu e primul politician care se adresează doar celor care se consideră români în Moldova. Marcel Ciolacu, de la înălțimea funcției de premier, a declarat într-o emisiune tv din 14 mai, anul acesta, că „în Moldova nu există moldoveni, nu există limba moldovenească, există limba română și români”.

Am putea spune că a fost o declarație „de milioane”. Pentru că, probabil, la milioane de euro se ridică suma economisită de ruși și de Ilan Șor, ca să nu mai plătească propagandiști ce le bagă în cap cetățenilor moldoveni idei precum: „românii vor să vă unească cu forța, vor să vă anihileze ca popor”. 

De altfel, Rusia a reacționat prin vocea Mariei Zaharova care a calificat declarațiile premierului ca fiind „provocatoare” și „o imixtiune grosolană în afacerile interne ale Republicii Moldova”.

Nu ar trebui să ne pese cum reacționează rușii la astfel de întâmplări, dacă lucrurile în Republica Moldova ar fi simple. Or ele nu sunt deloc așa. Maia Sandu duce o luptă incredibilă pentru a convinge oamenii, fie ei români, moldoveni, găgăuzi, transnistreni, ucraineni și așa mai departe, că pentru TOȚI drumul cel mai corect este cel către Uniunea Europeană.

Subiectul „români sau moldoveni” este unul evitat, în general, de politicienii pro-europeni de peste Prut. Președinta Maia Sandu se adresează întotdeauna poporului cu apelativul „dragi moldoveni”.

Sigur, istoricii îl discută aprins și au tot dreptul s-o facă.

Ce face România pentru Moldova

Înainte să încep acest articol am întrebat o tânără moldoveancă, care a stat o perioadă în București cu o bursă de jurnalism, iar apoi s-a întors la Chișinău, ce crede că ar trebuie să facă politicienii români pentru Moldova și nu fac? 

„Nu știu ca Republica Moldova să fie parte a vreunei teme românești cu impact național. Politicienii români își aduc aminte de Moldova doar în contexte electorale.

„Înțeleg că e riscant să te implici sau să menționezi excesiv un stat suveran în politicile tale naționale, dar trebuie să existe, totuși, o cale”.  

România face multe pentru Republica Moldova, în primul rând o ajută să se desprindă energetic de Rusia. Nu ar fi momentul acum să enumerăm toate ajutoarele concrete. 

Pe de altă parte, este în continuare inexplicabilă, în opinia mea, necunoașterea (sau nerecunoașterea) realităților complexe din țara de dincolo de Prut, la cel mai înalt nivel al politicii românești.

Am vorbit de Lasconi și Ciolacu, dar să-l amintim și pe Ciucă. Și el s-a adresat în aceste zile cetățenilor moldoveni spunându-le că referendumul de duminică este „cea mai bună șansă să ne reunim în interiorul Uniunii Europene”. 

Reunirea cu România este un alt subiect delicat dincolo de Prut.

„Marea majoritate (n.r.- a cetățenilor) nu-și dorește nici ca Republica Moldova să devină un județ al României. Asta ar însemna să depindă prea mult de București. Iar dacă ne uităm la câtă atenție a acordat în ultimii 30 ani Bucureștiul Moldovei din componența României, nu prea există motive de optimism”, explică foarte bine Eugenia Gușilov, o excelentă cunoscătoare a spațiului de dincolo de Prut, într-un articol pe Contributors, intitulat „Numai românii” din Republica Moldova.

Declarativ, aproape toți politicienii români vor s-o ajute pe Maia Sandu în misiunea sa istorică de a duce Republica Moldova în Uniunea Europeană. De multe ori însă mai rău o încurcă cu declarațiile lor, care nu fac decât să alimenteze sentimentele antiromânești și antieuropene. Mai bine s-ar inspira de la politicienii europeni care s-au dus în aceste zile la Chișinău să-și declare sprijinul pentru integrarea europeană.

Vrem nu vrem, nu toți oamenii din Republica Moldova „simt românește”. Dar toți trebuie convinși că e mai bine pentru ei în Uniunea Europeană. Chiar dacă le spunem asta în limba rusă.