Care sunt prioritățile președinției poloneze a Uniunii Europene. Varșovia a prezentat o agendă „foarte ambițioasă”

Securitatea în toate dimensiunile ei va va fi principala prioritate a următoarei președinții rotative a UE, a declarat ambasadorul Poloniei la UE, Agnieszka Bartol, citată de Euronews. Ea a subliniat că această temă devine foarte importantă odată cu sosirea lui Donald Trump la Casa Albă a SUA, formarea noii Comisii Europene și războiul în curs din Ucraina.

Energia, apărarea și securitatea economică vor fi prioritare pe agenda UE în timpul viitoarei președinții rotative semestriale a Consiliului, care reprezintă statele membre și care începe în ianuarie 2025, a explicat ambasadoarea.

Bartol a prezentat o agendă „foarte ambițioasă” pentru a aduce o oarecare stabilitate în vremuri de mari schimbări și provocări.

„Ce își doresc oamenii? Ce caută oamenii? Ei caută securitate, iar acesta va fi cel mai important motiv al președinției, securitatea în toate dimensiunile sale posibile”, a declarat ambasadoarea în fața publicului prezent la un eveniment organizat de think-tank-ul European Policy Centre (EPC), cu sediul la Bruxelles.

Președinția de la Varșovia își propune să lucreze la șapte dimensiuni diferite ale securității, de la securitatea externă și internă la competitivitate, calitatea alimentelor, medicamente esențiale și prețuri accesibile la energie.

În ceea ce privește energia, președinția poloneză intenționează să analizeze modalitățile de reducere a costurilor pentru întreprinderi și cetățeni, cu un accent clar pe asigurarea securității aprovizionării și pe diversificarea și independența energetică.

În ceea ce privește securitatea internă și externă, se așteaptă ca Consiliul să înregistreze progrese în ceea ce privește protejarea frontierelor Europei, securitatea cibernetică, combaterea interferențelor străine și a dezinformării, precum și stimularea industriei de apărare a blocului.

Raportul istoric al lui Mario Draghi privind competitivitatea a estimat că UE trebuie să mobilizeze 500 de miliarde de euro în plus pentru apărare în următorul deceniu pentru a ține pasul cu concurenți precum SUA și China.

Cheltuielile europene pentru apărare au atins un nivel record de 279 miliarde de euro în 2023, însă estimările arată că vor fi necesari mai mulți bani pentru a acoperi golurile de finanțare și pentru a investi în noi proiecte, cum ar fi scutul european de apărare aeriană, după ani de investiții insuficiente.

„Mentalitatea (la nivelul UE) a fost fundamental schimbată”, a declarat Bartol, adăugând că acum „vorbim despre noi finanțări pentru apărare, ceea ce era tabu în urmă cu câțiva ani, și vorbim despre instrumente (de finanțare) inovatoare, ceea ce era, de asemenea, tabu”.

Ea nu a menționat niciun instrument de finanțare specific, deoarece discuțiile privind posibilitatea de a emite datorii comune în scopuri de apărare, așa-numitele euroobligațiuni, rămân o chestiune sensibilă pentru state membre precum Germania și Olanda.

Dar UE va trebui să exploreze noi căi de finanțare în afara bugetului comun, a spus Bartol, în mod ideal pe baza viitoarei Cărți albe privind apărarea, care urmează să fie prezentată în primele trei luni de mandat ale comisarului Kubilius.

Fondurile alocate apărării în bugetul UE 2021-27 se ridică la aproximativ 10 miliarde de euro, iar următorul buget UE pe termen lung, cunoscut sub numele de Cadrul financiar multianual (CFM), nu va intra în vigoare până în 2028, cu plăți care vor începe, în cel mai bun caz, un an mai târziu.

Bartol a susținut că bugetul UE, în ciuda importanței sale cruciale, nu poate fi principalul instrument de stimulare a capacităților de apărare ale Europei.