CARITAS-ul lui Dinel Staicu
Controversatul om de afaceri craiovean Dinel Staicu a luat in anii 1999-2000 cinci milioane de euro de la BIR si i-a inmultit de opt ori, plasandu-i la SIF Oltenia. Creditele nerambursate nici la ora actuala l-au adus pe Staicu in atentia DNA.
Lichidatorii firmelor falimentare ale lui Dinel se lupta cu Fiscul pe active, pentru a recupera macar o parte din bani, iar omul de afaceri isi vede linistit de treaba, la timona imperiului financiar SIF Oltenia.
Legatura dintre banii bancii internationale a Religiilor (BIR) si actiunile controlate de Staicu la SIF Oltenia este pe cat de complicata, pe atat de greu de explicat.
O parte a ingineriilor financiare facute de firmele controlate de omul de afaceri Staicu sunt prezentate intr-un raport de control recent facut de Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP) Dolj, la solicitarea DNA, cu privire la FPP Oltenia.
Potrivit inspectorilor, in perioada iulie-octombrie 1999, BIR a cesionat in favoarea societatilor comerciale BDJ Aninoasa, Jiul Vulcan SRL, Frigorifer SA, Abator Mofleni SA, AVAB SA, Mozac SRL, And Kris SRL, Vladinex SRL, Practicianul SRL, Paladinex SRL si Rebega Consulting – toate aflate sub controlul lui Dinel Staicu – creante in valoare de circa 87 de miliarde de lei vechi, 537 de marci
germane si 920.000 de dolari. Creantele au decurs din contracte de imprumut si garantiile aferente, in valoare totala de 444 de miliarde de lei vechi. Pe 1 martie 2000, aceste societati si-au cesionat creantele si creditele preluate de la BIR catre Cooperativa de Credit Banca Populara RICH BANK.
Un an mai tarziu, pe 10 ianuarie 2001, intre RICH BANK si BDJ SA a intervenit o tranzactie de compensare. RICH BANK punea la bataie in aceasta tranzactie suma de 203,3 miliarde de lei vechi, care ar fi provenit dintr-un depozit bancar la BIR in valoare de 11,8 miliarde de lei vechi, la care s-a calculat o dobanda de 4,2 miliarde, precum si dobanzi si penalitati de 8,65% pe zi.
La randul sau, RICH BANK datora 187,3 miliarde de lei vechi catre BDJ SA, din cesionarea precedenta (conform contractului de pe 1 martie 2000). Prin aceasta inginerie financiara (denumita in acte „tranzactie de compensare”), a rezultat o diferenta de numai 16 miliarde de lei vechi, pe care BDJ ar mai fi avut-o de incasat de la RICH BANK.
Problema a fost rezolvata printr-o noua cesiune, prin care BDJ SA a preluat o presupusa creanta pe care RICH BANK ar fi avut-o de incasat de la BIR. Din partea BDJ, contractul a fost semnat de Dinel Staicu, in calitate de reprezentant al firmei.
In urma acestei „compensari”, BDJ devenea creditor al BIR si avea ca sarcina sa se inscrie la masa credala pentru recuperarea celor 16 miliarde de lei vechi. Peste putin timp, societatile controlate de Staicu au incheiat din nou acte de cesiune. De data aceasta, creantele si obligatiile RICH BANK (care a si fost lichidata in cursul aceluiasi an) au fost preluate de Asociatia FPP Oltenia.
Conform DGFP Dolj, aceasta din urma nu le-a inregistrat in contabilitate, sustragandu-se de la plata impozitului pe profit si comitand evaziune fiscala.
Curat penal
In 2007, faptele pentru care a fost cercetat Dinel Staicu de catre DNA au fost dezincriminate penal prin lege. Mai precis, prin Legea nr. 69/2007, initiata de deputatii PSD Valer Dorneanu, Florin Iordache si Tudor Mohora, au fost dezincriminate unele fapte cum ar fi incalcarea normelor bancare de creditare si folosire a creditului in alte scopuri decat cele pentru care a fost contractat.
Dinel Staicu a fost trimis in judecata de DNA pentru schimbarea destinatiei creditului.
Potrivit procurorilor DNA, in perioada iulie 1999-februarie 2000, in calitate de presedinte al bancii, director, respectiv sef de serviciu, Ion Popescu, Radian Raceala si Viorica Dutu au aprobat cu incalcarea normelor bancare cesiuni de creanta in valoare totala de 106,78 miliarde de lei vechi si credite de 80,53 miliarde de lei vechi catre 11 societati comerciale controlate de omul de afaceri
Dinel Staicu. Acesta din urma a fost incadrat de procurori la comiterea infractiunii de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, in forma calificata. Cesiunile de creanta, care reprezinta un credit in sensul legii, au fost efectuate cu incalcarea principiului prudentialitatii bancare, fiind acordate unor societati nou-infiintate, in conditii favorabile cesionarilor.
Creditele au fost obtinute in baza unor documentatii incomplete, fara analiza a bonitatii si a posibilitatii de rambursare a creditelor si linii de credit pe o perioada de patru sau cinci ani in loc de un an, acceptarea de garantii fictive etc.
Potrivit procurorilor, o mare parte din bani au fost folositi pentru cumpararea de actiuni la SIF Oltenia, prin societatile pe care Staicu le controla, creierul acestei miscari fiind Octavian Vulpescu. „Eu l-am sfatuit pe Staicu sa bage banii la SIF”, declara Vulpescu intr-o publicatie locala.
La SIF Oltenia, omul de afaceri a devenit coleg de Consiliu de Administratie (CA) cu fostul deputat PSD Ristea Priboi, despre care se spune ca a fost trambulina cu care Staicu a plonjat la sefia SIF. Este de notorietate relatia de amicitie dintre Staicu si Priboi.
Ultimul a fugit din tara si si-a dat demisia prin fax din CA, dupa ce impotriva sa a inceput urmarirea penala in cazul vanzarii Bachus SA catre Genica Boerica.
Un imperiu financiar
La ora actuala, Dinel Staicu controleaza concertat o mare parte din SIF Oltenia. Spre exemplu, trei entitati, GIE SICO, GIE BDJ si GIE Complex Stejarul, detineau recent 2,87% din capitalul social al SIF Oltenia.
Unii dintre detinatorii de parti interese la aceste grupuri de interese economice figureaza si ca actionari ai RECONVERSIA SA, societatea controlata de actualul presedinte de CA de la SIF Oltenia, Dinel Staicu. Neoficial, Staicu ar controla in prezent 4,31% din capitalul social al SIF, adica circa 25 de milioane de actiuni. Valoarea de piata a acestora este de aproape 40 de milioane de euro.
Grupul de firme aflat sub influenta presedintelui CA al SIF Oltenia controleaza prin Staicu si altceva: active de sute de milioane de euro si actiuni la circa 240 de societati comerciale. Unele dintre cele mai importante sunt pachetul de 6,012% din BCR si 20% din Automobile Craiova SA, unde se pare ca va deveni partener cu americanii de la FORD.
Problemele comerciale ale afacerii BIR au ajuns si ele intr-un punct mort. La ora actuala, lichidatorii BIR incearca sa scoata banii de la firmele lui Staicu. Intre timp, cele 11 societati care luasera credite in 1999-2000 au fuzionat, trecand prin fliera BDJ SA in societatea RECONVERSIA SA Podari, aflata la ora actuala in faliment.
Societatea care se ocupa cu lichidarea RECONVERSIA este ROMINSOLV Consulting SRL Bucuresti, reprezentata de avocatul Gheorghe Piperea. Recuperarea creantelor merge extrem de greu. Unele din activele gajate la BIR (abatoarele Mofleni, Podari si activul Frigorifer) au fost reevaluate recent la 4 milioane de euro pentru a fi scoase la vanzare.
Anul trecut, lichidatorul a vrut sa vanda in bloc activele contra 1,75 milioane de euro catre Rebonis Corp SRL, firma controlata de Iulian Siclitaru, prieten si partener de afaceri al lui Staicu. Intentia a esuat pentru ca i-a infuriat pe actionarii BIR, care au spus ca pe piata activele ar valora cel putin 10 milioane de dolari.
Trebuie spus ca aceleasi active sunt urmarite pentru executare si de catre DGFP Dolj, in contul datoriilor pe care Carnexpod Podari le-ar avea catre bugetul de stat.
Avocatii ROMINSOLV au sustinut in instanta ca activele apartin RECONVERSIA, si nu societatii mentionate, deoarece au ajuns in posesia acesteia din urma fara drept de intabulare in cartea funciara si cu pact de rascumparare, ceea ce contravine legilor in vigoare. Fiscul pare ca s-a resemnat. „Daca activele sunt ale RECONVERSIA, si nu ale CARNEXPOD, noi nu le mai putem executa.
O sa recuperam banii la buget asa cum s-au recuperat prejudiciile din rambursarile ilegale de TVA, adica deloc”, a afirmat Silviu Dumitru, directorul DGFP Dolj, referitor la acest caz.