Cât de influente sunt grupurile civice din marile orașe? În București, consultările cu cetățenii sunt, uneori, „doar mimate”/ În Madrid, 1 din 5 locuitori face parte dintr-un ONG

Cât de influente și populare sunt grupurile civice din marile orașe? Reușesc acestea să-și atingă obiectivele în lupta cu administrațiile locale? Am încercat să răspundem la aceste întrebări în București, Zagreb, Sofia și Madrid. „Grupurile civice sunt, în esență, motorul schimbării în oraș: transformă curți și grădini comunitare, pun în practică microproiecte de infrastructură verde, mobilizează oamenii și arată că fiecare gest contează”, crede Mihaela Gălie de la Fundația Comunitară București, într-un interviu pentru publicul HotNews. 

• În București, rezultate sunt, în multe cazuri, mai degrabă modeste: „Consultările reale cu cetățenii nu există, sunt doar mimate”, spune din propria experiență Cristian Șoimaru, președintele Grupului de Inițiativă Civică IOR-Titan, care se luptă de ani de zile cu Primăria Sectorului 3 să salveze de la defrișare o bucată din parc.
• În același timp, în Madrid, grupurile civice reprezintă o tradiție, iar unul din cinci locuitori face parte dintr-o asociație.  
• Acest articol este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public.
• Articolul este scris de Gruia Dragomir (HotNews – România), Marina Kelava (H-Alter.org – Croația) Zornitsa Lateva (Mediapool.bg – Bulgaria) și Ana Somavilla (El Confidencial – Spania).

Pentru mulți, faptul că în 2025 președintele României a ajuns un fost activist civic, Nicușor Dan, fondator al Asociației „Salvați Bucureștiul”, care a luptat ani de zile pentru clădiri istorice și spații verzi în Capitală, este o dovadă că influența ONG-urilor locale a crescut în ultimii ani. 

În București sunt 30 de grupuri civice active

O altă dovadă ar fi aceea că numărul organizații a crescut. Fundația Comunitară București a identificat mai mult de 50 de grupuri civice și asociații de cartier, din care 30 sunt active și astăzi, spune Mihaela Gălie, managerul de comunicare al organizației. Unele se mobilizează pentru protejarea unui parc sau a unui spațiu verde, altele urmăresc viața comunității la nivelul unui bloc sau al câtorva străzi. Cele mai frecvente domenii vizate includ protejarea spațiilor verzi, prevenirea construcțiilor ilegale și crearea de spații comunitare, povestește Mihaela Gălie. 

„Grupurile civice sunt, în esență, motorul schimbării în oraș. Ele fac lucruri concrete – transformă curți și grădini comunitare, pun în practică microproiecte de infrastructură verde, mobilizează oamenii și arată că fiecare gest contează. În același timp, testează idei noi, pe care administrația le poate prelua și extinde, și educă comunitatea despre mediul înconjurător și despre importanța unui oraș rezilient”, mai spune reprezentanta organizației care, în acest moment, sprijină, prin finanțare și consultanță, 13 grupuri de inițiativă. 

HotNews a căutat câteva dintre cele mai cunoscute grupuri civice din București pentru a vedea cum s-au organizat, cum reușesc să pună presiune pe autoritățile locale și ce obstacole întâmpină atunci când administrația locală le îngreunează misiunea. 

Inițiativa Prelungirea Ghencea: „Ar trebui să fim mai mulți oameni implicați în inițiative civice, fiecare în cartierul său”

La capătul vestic al Bucureștiului, acolo unde blocurile și casele noi s-au înșirat haotic ]n prelungirea cartierului Drumul Taberei, spre Bragadiru și Domnești, viața de zi cu zi a locuitorilor a devenit o luptă continuă cu traficul, noroiul și nepăsarea autorităților. Din această frustrare s-a născut, în urmă cu mai bine de un deceniu, una dintre cele mai active organizații civice din Capitală: Inițiativa Prelungirea Ghencea.

Delia Mihalache, fondatoarea grupului, povestește că totul a pornit de la o problemă aparent banală: o avarie la rețeaua de apă, în noaptea de Revelion 2012. 

„Atunci mi-am cunoscut vecinii, virtual, pe pagina de Facebook a companiei Apa Nova. Eu i-am contactat ulterior pe cei care reclamaseră, ca și mine, avaria din Prelungirea Ghencea și le-am propus să facem împreună eforturile pentru rezolvarea problemei cu apa. În ianuarie 2013 am creat o pagină de Facebook dedicată comunității și am numit-o „Inițiativa Prelungirea Ghencea”.”

A urmat o primă victorie: o petiție colectivă semnată de 200 de oameni și lucrări efective de refacere a rețelei de apă. „Lucrările de refacere a rețelei au fost făcute în vara anului 2013, ceea ce ne-a motivat să „atacăm” apoi și alte probleme ale zonei.”

Astăzi, zona Prelungirea Ghencea este una dintre cele mai problematice din București din punct de vedere urbanistic. 

„În zona noastră de la marginea sectorului 6, lipită de județul Ilfov prin Bragadiru, Clinceni și Domnești, se construiește intens de 25 de ani. Sub ochii îngăduitori ai autorităților locale, majoritatea dezvoltărilor imobiliare mari au fost făcute cu derogări de la regulile de urbanism, prin aprobarea de PUD-uri, și astfel nu se respectă obligația de a avea minimum 30% spații verzi pe fiecare parcelă construită sau numărul legal de locuri de parcare. În plus, infrastructura publică, mai ales cea rutieră, nu a fost dezvoltată de Primăria Generală pe măsura autorizării construcțiilor de către Primăriile sectoarelor 5 și 6, iar strada principală, Prelungirea Ghencea, are în continuare, pe mai mult de jumătate din lungimea ei, doar o bandă pe sens, fără trotuare civilizate, fără pistă de biciclete, fără stații STB amenajate.(…). Problema principală o reprezintă lipsa de mobilitate a oamenilor”, spune Delia Mihalache.

„Față de acum 15 ani, relația cu administrațiile locale pare ușor îmbunătățită”

În fața indiferenței autorităților, grupul a continuat să pună presiune pe toate canalele posibile – petiții, ședințe de consiliu, proteste. 

În 2019, Primăria Capitalei a început lucrările de lărgire a Prelungirii Ghencea la două benzi pe sens, cu linie de tramvai centrală, trotuare late, piste pentru biciclete și o parcare Park & Ride la Șoseaua de Centură. Proiectul este încă neterminat, iar ritmul lucrărilor este foarte lent, fiind monitorizat constant de societatea civilă. 

Între 2020 și 2025, au fost adoptate trei hotărâri de consiliu pentru realizarea unui parc public la Serele Militari, însă două nu au fost puse în aplicare din cauza refuzului Agenției Domeniilor Statului de a ceda terenul. Cea de-a treia prevede doar un mic parc de sub 3 hectare, pe terenuri ce vor fi cumpărate de Primăria Sectorului 6 de la proprietari privați.

Lupta e departe de a fi încheiată. Relația cu administrația locală rămâne dificilă: „Față de acum 15 ani, relația societății civile cu administrațiile locale pare ușor îmbunătățită (…). Dar de prea puține ori se ține cont și de opiniile noastre, de aceea suntem nevoiți să apelăm la proteste, campanii în social media și petiții colective.”

În plus, spune Delia, „primarii de sector au adesea o atitudine duplicitară (…). Declarativ spun că nu permit dezvoltări imobiliare neconforme (…), dar ulterior vedem că sunt aprobate proiecte nepotrivite, justificate de faptul că, în caz contrar, primarul ar fi dat în judecată de dezvoltatorii imobiliari.”

Totuși, Delia Mihalache rămâne optimistă. „Ar trebui să fim mai mulți oameni implicați în inițiative civice, fiecare în cartierul său, dar și împreună pentru cauze mai mari care ne afectează pe toți. (…) 

Grupul de Inițiativă Civică Icoanei-Ioanid: „Un cartier mai sigur, mai curat, mai prietenos cu copiii noștri.” 

În inima Bucureștiului, între parcurile Icoanei și Ioanid, un grup de părinți s-a hotărât în urmă cu câțiva ani să nu mai aștepte ca primăriile să facă singure orașul mai locuibil. Așa a apărut Grupul de Inițiativă Civică Icoanei–Ioanid, o comunitate care îmbină activismul civic cu spiritul de vecinătate autentic.

„Inițial, nucleul Grupului de Inițiativă Civică Icoanei-Ioanid a fost, la bază, format din părinți care vedeau nevoia unui cartier mai sigur, mai curat, mai prietenos cu copiii noștri și a unei comunități ai cărei membri se ajută între ei și își coagulează eforturile pentru scopuri mărețe”, spune Dana Marin, fondatoarea grupului.

Cartierul pare privilegiat la prima vedere – plin de verdeață, clădiri istorice și străzi liniștite. Dar, spune Dana, problemele nu lipsesc. „Fiind în plin centru al Capitalei, cele mai grave probleme sunt poluarea, curățenia (întrucât ne aflăm la granița dintre Sectorul 1 și Sectorul 2), starea actuală a clădirilor vechi (multe dintre ele interbelice) și siguranța în caz de cutremur.”

În câțiva ani de activitate, grupul a adunat o listă lungă de reușite concrete, de la intervenții de infrastructură la evenimente comunitare. În timp, au reușit să schimbe fața cartierului prin acțiuni concrete: au mapat și refăcut trecerile de pietoni împreună cu vecinii voluntari, au tăiat copacii foarte înclinați și uscați care puteau provoca accidente, au curățat periodic cele două parcuri și au obținut noi treceri de pietoni în zone intens circulate. 

Tot ei au transformat cartierul într-o adevărată comunitate prin evenimente pentru locuitori – marele picnic, concursurile de dovleci, colinde de Halloween sau Crăciun, seed-bombing, cum te pregătești în cazul unui cutremur, târg de haine second hand organizate de și pentru mamele din cartier, facem lună împreună-curățenie la Anglicană, participări la Street Delivery, ziua aerului curat alături de Ecopolis. 

Poate cea mai valoroasă realizare rămâne însă Ghidul de Bună Vecinătate, „un one stop info shop în care locuitorii cartierului află cine suntem și ce facem, pot vedea modele de sesizări, cui și cum să le trimită atunci când au o problemă, exemple de realizări care să le dea curaj că se poate. Îl găsiți pe icoanei-ioanid.ro”, spune Dana. 

Chiar dacă lucrurile se mișcă lent, contactul cu administrația s-a îmbunătățit față de trecut. „Încă distantă și trebuie să venim noi în întâmpinarea autorităților, cu cereri, propuneri, soluții, care nu sunt mereu luate în serios de la început sau se implementează greu. Pe scurt, un proces continuu, de durată, dar mai bine ca înainte.”

În privința atitudinii edililor, grupul observă diferențe vizibile între sectoare și oameni. „Unii primari încearcă să și rezolve, alții doar cheltuie bani. Dacă ar exista mai multă aplecare spre nevoile comunităților, cu siguranță s-ar realiza lucruri extraordinare”, spune Dana. 

Părinți de Cireșari: „Ce am câștigat? O comunitate vie și vigilentă”

Într-un colț al Sectorului 1, între Herăstrău și Romexpo, un teren abandonat a redevenit, prin forța oamenilor din cartier, un loc viu pentru copii și familii. Este povestea Grupului de Inițiativă Civică Cireșarii, fondat de Elena Lucaci, o mamă care a refuzat să accepte ca Baza Sportivă Cireșarii rămâne închisă, deși fusese gândită pentru comunitate.

„Grupul nostru s-a format în august 2018, bineînțeles, dintr-o nevoie reală. Baza Sportivă Cireșarii era închisă pentru comunitate de peste 15 ani și nimeni nu mișca nimic. Ba da, veneau toți candidații în cartier, toți cu promisiuni. Ultima dată l-am avut pe Marcel Ciolacu promițând investiții. Eu locuiam în cartier, îmi creșteam copilul aici și nu puteam să accept că un spațiu public destinat copiilor și sportului stă abandonat. Așa am început, fără resurse, fără experiență, doar cu dorința de a reda comunității ce i se cuvenea”, spune Elena. 

Tot ea completează și că o comunitate nu se construiește online, ci cu oameni care se întâlnesc, se cunosc, muncesc împreună și încep să aibă încredere unii în alții. „A trebuit să apară oameni-motor, pentru că altfel ideile mor la nivel de intenție.” 

Cea mai vizibilă reușită a grupului a fost redeschiderea Bazei Cireșarii. „Încă are nevoie de reabilitare serioasă, e în continuare la Ministerul Educației, care nu investește, dar copiii și familiile o pot folosi din nou. Pentru mine, asta a fost dovada că implicarea funcționează, chiar dacă merge greu și durează.”

Astăzi, provocările s-au diversificat. „Traficul a devenit sufocant, suntem înconjurați de artere mari, iar aplicațiile trimit mașinile pe străduțele noastre. Limita e de 30 km/h, dar nimeni nu o respectă și nici nu există semnalizare. Ne e greu să ne lăsăm copiii să meargă singuri la școală. Trotuarele sunt pline de mașini. Poluarea fonică ne macină: trafic, două stadioane, evenimente la Romexpo, cluburi în Herăstrău… când crezi că te-ai obișnuit, apare altceva.”

Pe lângă asta, spune Elena Lucaci, distrugerea spațiilor verzi a devenit o rană deschisă. 

Relația cu administrația locală a trecut prin etape de ignorare, confruntare și, mai recent, deschidere. „În primul mandat pe care l-am prins, ni se răspundea că „se face”, apoi făceau tot greșit, tot ca ei. Apoi a urmat mandatul cu 2 ani fără răspuns pentru o cișmea, block pe Facebook și ignorați total. Zero dialog. A fost revoltător. A fost amuzant că am primit o scrisoare la final de mandat în care își cereau scuze și promiteau mai mult dialog în următorul mandat. 

În mandatul actual lucrurile s-au schimbat, consilierii au început să vină în cartier, să discutăm, să dezbatem. Există progres dar suntem la început de mandat și există o doză de suspiciune care nu dispare peste noapte. Ani la rând ni s-a spus „cetățeanul e dușmanul, e vândut”. Nu e simplu să uiți asta.”

„În Sectorul 1 există probabil cele mai multe grupuri civice din București”

Dacă în relația cu primăria de sector se simte o deschidere, lucrurile rămân complicate la nivelul municipalității. „La Primăria Generală lucrurile sunt mult mai greoaie. Pentru Parcul Herăstrău am făcut sesizări, întâlniri, grupuri de lucru, iar astăzi, 169 de dispoziții de demolare pentru construcții ilegale stau în sertar, de ani de zile”. 

Ceea ce a rămas în urmă, dincolo de rezultate, este o comunitate vie, conștientă și solidară. „Ce am câștigat? O comunitate vie și vigilentă. În Sectorul 1 există probabil cele mai multe grupuri civice din București. Ne cunoaștem, ne susținem, reacționăm împreună. Nu contează primarul, nu contează partidul. Dacă proiectul e bun, îl sprijinim. Dacă nu e legal sau nu e în interesul public, ne opunem. Simplu și transparent.”

Lupta continuă, chiar și atunci când răspunsurile de la instituțiile statului vin cu întârziere. „Birocrația e grea, lipsa de transparență e obositoare, iar instituțiile naționale răspund cu o lentoare aproape intenționată. De exemplu, cer o audiență la Ministerul Educației pentru reabilitarea bazei sportive de peste un an. Nu mă grăbesc, dacă nu reușim noi, vor reuși copiii noștri. Dar nu renunțăm.”

Pentru Elena Lucaci, activismul civic este o formă de normalitate, nu de revoltă. „Cred în viitorul activismului civic în București. Sunt prudentă, dar optimistă. Am văzut cu ochii mei că lucrurile se schimbă atunci când oamenii se adună, își vorbesc, pun presiune și nu acceptă „merge și așa”. 

Nu ne dorim scandal, ci normalitate. Oraș civilizat, lege aplicată, transparență, dialog. Când administrația lucrează corect, suntem parteneri. Când devine opacă și abuzivă, suntem contrapondere.”

Grupul de Inițiativă Civică Parc Bazilescu: „Am oprit ciopârțirea arborilor”

Grupul de Inițiativă Civică Parc Bazilescu s-a născut în noiembrie 2024, „a doua zi după începerea „toaletărilor” agresive în parcul nostru”, povestește Iulian Ignat, membru fondator. „ADP1 voia să „toaleteze” toți arborii de pe aleile principale, fără avize și fără specialiști. Primele intervenții au fost brutale și au provocat reacția câtorva cetățeni care au înțeles că astfel toți arborii vor fi puși în pericol. În acea seară ne-am strâns câțiva oameni din cartier, cu vaste cunoștințe din zona protejării mediului și activității civice, și am înființat grupul.”

De atunci, GIC Bazilescu a devenit vocea celor care apără spațiile verzi din Bucureștii Noi. „Parcul are un rol esențial pentru sănătatea și calitatea vieții locuitorilor, iar acesta este obiectivul nostru: să păstrăm și să consolidăm acest rol.” Deși cartierul stă încă „decent la capitolul cantitate de spații verzi”, calitatea lor e în pericol. „Folosirea suflantelor, strângerea obsesivă a frunzelor, irigațiile nesustenabile, rulourile de gazon și „toaletările” greșite distrug treptat solul și biodiversitatea.”

Prima confruntare cu administrația a venit chiar în momentul fondării. „Direcția de Mediu a PMB ne-a salvat arborii de la ciopârțire, explicând celor de la PS1 că nu au dreptul să facă intervenții asupra arborilor.” 

A urmat o scrisoare deschisă către primarul Sectorului 1 și o întâlnire în februarie 2025. „Am fost ascultați, ni s-a promis transparență, comunicare și colaborare.” Luna următoare, în parc a avut loc „probabil prima acțiune comună de tăieri în coronament desfășurată de un ADP de sector alături de Direcția de Mediu a PMB”. A fost o premieră – dar, din păcate, „o acțiune singulară, căci fostul ADPS1 a continuat „toaletările” fără specialiști, iar colaborarea a încetat.”

Totuși, grupul a obținut o victorie importantă: „PS1 va colabora cu unul dintre cei mai apreciați arboriști români.” Iar în toamna lui 2025, activiștii au organizat „o dezbatere publică legată de proiectul de reamenajare a parcului, la care au participat primarul și numeroși membri ai administrației.”

Relația cu autoritățile rămâne „destul de ambiguă”. Există „interes și participare la dezbateri, dar rezultatele directe întârzie”. 

Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan: „Nu cedăm parcul” 

Comunitatea IOR-Titan a început să se contureze în 2013, când o bucată importantă din Parcul IOR, aflată lângă bulevardul Nicolae Grigorescu, a fost retrocedată. „Atunci am aflat că autoritățile locale doreau să construiască acolo, pe terenul care fusese al nostru, al oamenilor din cartier. Ne-am mobilizat imediat – a fost creat grupul de Facebook „Prietenii Parcului IOR”, am strâns semnături, iar oamenii stăteau la coadă să semneze că nu vor ca zona aceea să fie scoasă din parc”, povestește Cristian Șoimaru, președintele Grupului de Inițiativă Civică IOR-Titan.

Un an mai târziu, comunitatea a fost pusă din nou la încercare: „Primăria de sector voia să construiască o clădire uriașă, în zona derdelușului, cu finanțare de la Compania Națională de Investiții și din fonduri europene – 9 milioane de euro.” Locuitorii au mers la ședințele de Consiliu Local, au depus cereri și plângeri, au protestat „în zona din parc care ar fi fost distrusă” și, în cele din urmă, au reușit: proiectul a fost abandonat.

De atunci, lupta pentru IOR a devenit una dintre cele mai vizibile cauze civice din București. „Problema principală este că se taie copaci – mii de arbori au fost tăiați ilegal între 2023 și 2025, iar vegetația de pe cele 12 hectare retrocedate din Parcul IOR a fost complet distrusă. Întreaga zonă dintre Galeriile Titan și blocul Potcoavă a fost rasă la propriu, acolo era înainte o adevărată pădure.”

În 2024, comunitatea s-a organizat și ca ONG, pentru a putea acționa în instanță. „Considerăm că retrocedarea celor 12 hectare din IOR a fost făcută fără respectarea cadrului legal, pentru că terenul era parc și nu putea fi restituit în baza Legii 10.” 

Relația cu Primăria Sectorului 3 a fost mereu tensionată. „Comunicarea cu primarul, același de atâția ani, a fost dificilă și pe alocuri contondentă. Chiar și atunci când legea îl obliga la consultări, ele erau doar formale. Grupurile civice sunt ca o pietricică în pantoful primarului – el are planuri, contracte, comisioane, iar noi suntem priviți ca o frână a acestor proiecte.”

Cu Primăria Generală, lucrurile s-au mai schimbat. „În ultimii ani a fost o îmbunătățire clară. Primarul General a venit în zonă, și-a asumat angajamente publice și a dat o amendă istorică de 35 de milioane de euro celor care au decopertat spațiul verde. Sperăm ca sprijinul să continue și zona să fie recuperată, dar știm că totul se va tranșa în justiție.”

Grupul a organizat, în primăvara lui 2023, „cel mai mare protest de mediu din București de după cele pentru Roșia Montană – peste 1.500 de oameni au venit să spună „Nu cedăm Parcul IOR”.” Mișcarea a reușit să aducă subiectul în prim-planul agendei publice. „Pentru noi, succesul adevărat va fi când zona retrocedată va fi reintegrată în parc și reînverzită.”

Zagreb, Croația: Cei mai vizibili activiști civici au ajuns în administrația locală

În Croația, inițiativele civice sunt adesea informale și greu de cuantificat, concentrându-se în special pe urbanism, probleme de mediu și servicii publice, dar și pe drepturile omului. Nu există statistici, deoarece multe inițiative sunt informale. Unele dintre cele mai frecvente subiecte sunt planificarea urbană, problemele comunale și de mediu, precum gestionarea deșeurilor, dar și drepturile omului.

La Zagreb, situația e particulară și oarecum asemănătoare cu ce s-a întâmplat la București: cei mai vizibili activiști civici au ajuns în administrația locală. Primarul Tomislav Tomašević, fost lider al campaniei „Ne damo Varšavsku”, care a luptat împotriva construirii unei parcări subterane private în zona pietonală a centrului orașului, a transformat activismul civic în politică. Campania, desfășurată între 2006 și 2011, a implicat proteste masive și ocupații pașnice, devenind simbolul luptei pentru protecția spațiilor publice și împotriva corupției. În 2025, un nou Plan Urban General a fost aprobat, protejând spațiile verzi și valorile istorice ale orașului.

Mulți dintre cei implicați în aceste campanii au continuat în politică sau în ONG-uri ecologiste, demonstrând că „pentru o schimbare reală trebuie să te implici în politică”. 

Sofia, Bulgaria: Liderul unui grup civic a obținut un scor-record la alegerile locale

În Sofia, grupurile de inițiativă civică apar adesea spontan, unite de o problemă locală și funcționând pentru cât timp cauza rămâne relevantă. Unele rămân informale, altele devin ONG-uri sau chiar partide politice cu reprezentare în administrația locală. 

Cele mai multe încep ca alianțe spontane de locuitori, unite de o problemă comună, folosind activ social media pentru vizibilitate și mobilizare.

Cel mai cunoscut exemplu este Spasi Sofia („Save Sofia”), creat inițial pentru a îmbunătăți transportul public și, mai ales, metroul capitalei. În timp, grupul a extins domeniul de acțiune la guvernarea urbană și calitatea spațiilor publice, devenind un actor influent în deciziile Primăriei prin presiune publică și monitorizarea lucrărilor prost executate. Liderul său, Boris Bonev, a obținut un scor-record la alegerile locale, iar în 2023 grupul s-a transformat într-un partid politic.

Alte inițiative locale au avut succes în protejarea patrimoniului și a mediului: Veloevolyutsia a forțat autoritățile să prioritizeze pistele de biciclete, Da Spasim Boyanskoto Blato a oprit construcțiile care amenințau un important habitat natural, iar asociația Lagera a prevenit demolarea clădirii iconice a Balkanton. Și aici, toate aceste exemple arată cum societatea civilă din Sofia reușește să influențeze deciziile publice prin mobilizare, presiune și vizibilitate online.

Madrid, Spania: 1 din 5 localnici face parte dintr-o asociație

În Spania, inițiativele civice joacă un rol tot mai important în mobilizarea comunităților și influențarea deciziilor publice. Spaniolii se organizează în colective, platforme sau asociații pentru a apăra cauze variate, de la drepturile omului și justiția socială, la sustenabilitate și egalitatea de gen. Deși primele forme de participare civică au apărut în anii ’60, adevăratul val de mobilizare a venit în anii ’70, în contextul unei puternice activități socio-politice, când cetățenii au început să ceară îmbunătățirea calității vieții și a serviciilor publice.

În Madrid, activismul civic s-a manifestat concret prin platforme precum Madrid Central, inițiată de grupuri de mediu și asociații de cartier pentru reducerea poluării și crearea zonelor cu emisii scăzute. Această mobilizare a condus la implementarea unor politici de mobilitate sustenabilă și la o mai bună protecție a spațiilor urbane. La nivel național, asociațiile de chiriași au devenit foarte active în ultimele luni, organizând proteste pentru reglementarea prețurilor la locuințe și oferind suport juridic celor afectați de creșterile abuzive și de dificultățile legate de accesul la locuințe stabile, în special pentru tineri și familii cu venituri mici.

Finanțarea acestor inițiative depinde de dimensiunea și tipul lor: organizațiile mari, precum Ecologistas en Acción, pot accesa fonduri europene sau colabora cu fundații, în timp ce grupurile mai mici se bazează pe donații și sprijin local. Toate se construiesc pe principiul transparenței și al implicării active a participanților, evitând sponsorizările care le-ar putea compromite independența.

Participarea civică rămâne relativ scăzută: potrivit celor mai recente date, 2 din 10 spanioli fac parte dintr-o asociație, iar tinerii sunt cel mai puțin implicați. Motivele invocate de cei care nu se implică includ lipsa de timp, lipsa interesului sau faptul că pur și simplu nu s-au gândit să se alăture unei asociații. Cu toate acestea, inițiativele civice continuă să fie forțe vitale pentru consolidarea democrației locale, apărarea drepturilor cetățenilor și promovarea schimbărilor sociale.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.