Sari direct la conținut

Cât înseamnă prea mult zahăr în farfuria copilului și ce efecte poate avea?„Atunci când limitezi aportul de zahăr la copil îi protejezi sănătatea pentru tot restul vieții!”

HotNews.ro
Cât înseamnă prea mult zahăr în farfuria copilului și ce efecte poate avea?„Atunci când limitezi aportul de zahăr la copil îi protejezi sănătatea pentru tot restul vieții!”
Abuzul de dulciuri și obezitatea merg mână în mână SURSA FOTO: Dreamstime.com

Prea multe dulciuri în primii doi ani de viață ai copilului cresc riscul de obezitate, hipertensiune arterială și diabet de tip 2, mai târziu în viață. Bomboanele, acadelele, dropsurile se numără printre cele mai populare produse zaharoase. Cât zahăr ar trebui să consume, de fapt, un copil.

Produsele care conțin zahăr adăugat se numără printre cele care au un rol important în satisfacerea plăcerii gustului, motiv pentru care sunt și foarte apreciate la consum. Poate fi tentant pentru părinți sau pentru bunici să recompenseze cu un „dulce” un comportament așteptat. Însă bomboana oferită celui mic pentru că a făcut la oliță va avea mai apoi repercusiuni neașteptate, chiar dacă, pe moment, fața i se va lumina. Iar prețul plătit va fi în sănătate.

Cât zahăr adăugat este permis în funcție de vârstă

Avem tendința de a oferi copiilor porții mai mari din cele mai dulci lucruri, atrage atenția dr. Svetlana Pomeranets, medic pediatru, citată de clevelandclinic.org.

Concluzia specialistului este susținută și de datele Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie (NHS). Potrivit acestora, copiii consumă de peste două ori mai mult zahăr decât este recomandat, jumătate din acesta provenind din gustări și băuturi dulci. Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie a stabilit și cifre concrete despre cantitatea ideală de zahăr pe care un copil are voie să o consume zilnic, în funcție de vârstă.

  • Copiii între 4 și 6 ani – 19 grame de zahăr pe zi
  • Copiii între 7 și 10 ani – 24 de grame de zahăr pe zi
  • Copiii de 11 ani și peste 11 ani – 30 de grame de zahăr pe zi.

Potrivit dr. Svetlana Pomeranets, recomandările Asociației Americane a Inimii – AHA – sunt chiar mai stricte. Adică, mai puțin de 25 de grame de zahăr pe zi, pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 18 ani.

Iar copiii cu vârste sub 2 ani nu ar trebui să consume deloc zahăr, a atras atenția, la rândul său, medicul pediatru Edward Gaydos.

Obezitate, hipertensiune arterială, diabet zaharat

Limitele sunt atât de stricte pentru că un consum de zahăr adăugat în primii ani de viață duce mai târziu în viață la obezitate, hipertensiune arterială și diabet de tip 2.

Atunci când vorbim despre zahăr adăugat, ne referim la zahăr pus în alimente și băuturi pentru a le îndulci. Plus că fructele și legumele conțin și ele zahăr – sub alte forme – fructoză, de exemplu, care are un indice glicemic scăzut.

Indicele glicemic este un parametru care estimează puterea și gradul în care alimentele vor determina creșterea glicemiei. Unele alimente determină creșterea importantă a glicemiei – pâinea albă, produsele de patiserie, bananele, sucul de portocale, siropul, dulceața, ciocolata albă și cea cu lapte, chipsurile, croissantele, în timp ce altele – majoritatea fructelor și a legumelor – au un indice glicemic scăzut.

Din categoria celor cu indice glicemic scăzut fac parte castravetele, conopida, vinetele, spanacul, brocoli, fructele întregi precum cireșele, piersicile, merele, perele, prunele, grapefruit-ul. Totodată, laptele simplu, iaurturile simple, cerealele – precum orzul, orezul integral, grâul – peștele și carnea. Aceste alimente sunt considerate ca fiind echilibrate din punct de vedere al conținutului de zahăr, astfel că părinții nu trebuie să-și facă griji atunci când le pun pe masă.

Ciocolata are multe calorii

Alături de uleiuri și grăsimi, produsele zaharoase au un rol extrem de important în satisfacerea plăcerii gustului, fiind foarte apreciate, din acest punct de vedere, de majoritatea consumatorilor. Plăcerea generată de consumul de alimente din această grupă, avertizează prof.dr. Nicolae Hâncu, medic primar de diabet, nutriție și boli metabolice, are un preț foarte mare. Aceasta prin asocierea cu „bolile civilizației”, adică obezitate, boli cardiovasculare, diabet zaharat, cancere.

Potrivit „Abecedarului de nutriție”, coordonat de prof.dr. Hâncu, aceste alimente aduc în dietă multe calorii. „Ciocolata – indiferent de sortiment – are valoare calorică mare – între 420 și 650 de kcal pe suta de grame. Excesul de calorii duce la apariția obezității. Din cauza conținutului mare de grăsimi, dulciurile au efect de creștere a colesterolului în sânge, favorizând apariția aterosclerozei, cu toate consecințele ei. Cariile dentare sunt adesea consecința consumului excesiv de produse zaharoase”, potrivit sursei mai sus citate.

Câte grame încap într-o linguriță

Obișnuiesc să-i sfătuiesc pe părinți, subliniază dr. Svetlana Pomeranets, ca atunci când merg la cumpărături să citească etichetele produselor cu atenție și să facă o matematică simplă: „Fiecare 4 grame de zahăr înseamnă o linguriță. De exemplu, se regăsesc 12 grame de zahăr – două lingurițe și jumătate – într-o porție (o cană) de cereale tipice pentru micul dejun al copiilor în două prăjiturele sau într-un baton cu fructe.” Mai multe porții pe care le cere copilul înseamnă mai mult zahăr.

Mai rău: o sticlă obișnuită dintr-o băutură sportivă poate conține 30-35 de grame de zahăr adăugat, adică mai mult decât porția de zahăr aferentă unei zile. Astfel, e bine ca părinții să se gândească de două ori înainte de a oferi copiilor lor o astfel de băutură dulce după un meci de fotbal, să spunem.

„Cele mai proaste zaharuri se află în alimentele procesate, în băuturile pentru sport, în deserturile și sucurile de fructe”, avertizează dr. Pomeranets, adăugând: „Nu vă grăbiți să introduceți sucul de fructe – nu are valoare nutrițională”.

Cumpărătorii trebuie să se asigure că, pe lângă lista de ingrediente din produse, identifică toate formele de zaharuri. De exemplu, siropul de porumb. Care are un conținut ridicat de fructoză și dextroză. La fel  și sucul de fructe sau mierea.

Atunci când mănânci bomboane zahărul – un carbohidrat simplu – este rapid transformat în glucoză ducând la creșterea nivelului de zahăr din sânge. Și fructele, legumele și produsele lactate au carbohidrați simpli, dar mai au în plus și fibre și proteine care încetinesc procesul de transformare, ceea ce siropul, băuturile dulci sau bomboanele nu au. 

Totodată, mierea, zahărul brun și sucul de trestie pot părea alternative sănătoase. Dar zahărul este zahăr indiferent de unde provine și duce la creșterea glicemiei. Și chiar dacă mierea și zaharurile nerafinate sunt bogate în nutrienți, caloriile lor nu pot fi ignorate și se adugă la totalul general.

Denumirile sub care se poate ascunde zahărul includ: nectarul de agave, siropul de orez brun, sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză, dextroză, suc de trestie, glucoză, lactoză, sirop de malț, melasă, zaharoză.

Fără dulciuri în fiecare zi

Dr. Gaydos sugerează părinților să le ofere copiilor lor alternative alimentare sănătoase la fiecare masă și să-i lase să aleagă ceea ce corpul lor are nevoie: „Poate fi carne sau legume la prima oră a dimineții, în loc de prânz sau cină și asta este perfect normal. Copiii au o capacitate înnăscută de a-și ajusta dieta la aportul lor de energie. Se pot autoregla atunci când au nevoie de proteine, grăsimi și carbohidrați.”

Mâncatul aduce bucurie, dar această bucurie ar trebui să fie orientată spre satisfacerea foametei și către petrecerea timpului cu familia, subliniază dr. Gaydos? „Corpul copiilor știe ce-i este necesar, dar adesea cei mici nu au controlul asupra alegerii unei diete bine echilibrate. Dar adulții pot și ar trebui să controleze aportul de zahăr, chiar de la început.”

Dulciurile pot avea cu siguranță un loc în dieta unui copil, dar nu ar trebui oferite în fiecare zi, recomandă dr. Pomeranets: „Încerc să-i conving pe părinți că dulciurile trebuie oferite strict ca un răsfăț, în porții rezonabile, la ocazii sau zile speciale”.

Soluții pentru a reduce consumul de zahăr

O modalitate de a reduce aportul de zahăr din dieta unui copil poate fi aceea de a prepara propriile gustări dulci în casă, unde cantitatea de zahăr poate fi controlată. Și neapărat, băuturile dulci trebuie excluse din lista de cumpărături.

La acest efort trebuie să participe și ceilalți membri ai familiei care trebuie să înțeleagă că, în loc de bomboane, poate oferi celui mic un fruct proaspăt sau amestecuri de fructe uscate, mai degrabă decât o înghețată, prăjituri sau cereale cu zahăr.

„Încerc să văd acest lucru nu ca pe un compromis, ci ca pe o reorientare de unde ar trebui să vină bucuria copiilor”, recomandă dr. Gaydos. De asemenea, ajută atunci când părinții modelează obiceiuri alimentare bune și aleg să mănânce și fructe și legume în fiecare zi.

Dincolo de cercetările făcute până acum, care au încercat să stabilească o legătură între consumul mare de zahăr și alterarea comportamentului copiilor, ulterior consumului și ale căror concluzii sunt mai mult sau mai puțin limpezi, limitarea aportului de zahăr este importantă pentru sănătatea generală, punctează dr. Pomeranets.

Părinții, mai spune medicul pediatru, pot remarca hiperactivitatea celor mici după consumul de gustări dulci, dar nu există un risc de sănătate imediat în cazul unui copil sănătos. Dar riscul crește în timp, copilul devenind obez, avertizează medicul pediatru. Iar obezitatea este o boală cu multe complicații, inclusiv diabet zaharat de tip 2: „Dacă este greu să-i limitezi aportul de zahăr în dieta celui mic? Categoric! Dar atunci când o faci protejezi sănătatea copilului pentru tot restul vieții. Iar acesta este unul dintre cele mai bune dintre răsfățurile pe care le-ai putea oferi vreodată”, conchide dr. Pomeranets. 

Riscuri majore pentru sănătate

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), bolile netransmisibile sunt principala cauză de deces la nivel mondial. Acestea au fost, în 2017,  responsabile pentru aproximativ 41 de milioane (73%) din cele 56 de milioane de decese. Multe dintre aceste decese s-au produs înainte de vârsta de 70 de ani – adică prematur – și au avut loc în țările cu venituri mici și medii.

Factorii de risc modificabili, cum ar fi dieta nesănătoasă și inactivitatea fizică, sunt unele dintre cele mai frecvente cauze ale bolilor netransmisibile, inclusiv obezitatea.

Copiii supraponderali și obezi au un risc mai mare de a dezvolta probleme grave de sănătate, inclusiv diabet zaharat de tip 2, hipertensiune arterială, astm și alte probleme respiratorii, tulburări de somn și boli hepatice.

Obezitatea are și efecte psihologice, mulți copii cu acestă boală având stimă de sine scăzută, depresie și manifestând tendințe de a se izola de lume. Obezitatea infantilă crește, de asemenea, riscul de deces prematur și dizabilități la vârsta adultă.

Nu în ultimul rând, cariile dentare cauzate de excesul de dulciuri cauzează durere, anxietate, limitare funcțională, precum și handicap social prin pierderea dinților. Efectele negative ale cariei dentare asupra sănătății sunt cumulative și se fac simțite la vârsta adultă.

SURSA FOTO: Dreamstime.com

INTERVIURILE HotNews.ro