Cat mai rezista premierul Boc? Marea restanta: cheltuielile publice

Toate datele indica o posibila schimbare la varful Guvernului iar unii politicieni sugereaza luna septembrie drept momentul inlocuirii lui Emil Boc din functia de premier. De ce o schimbare? Va urma o rectificare bugetara negativa, adica bani mai putini. Momentul mereu amanat al concedierilor in sectorul public va fi imposibil de evitat. Altfel spus, vor fi presiuni sociale puternice, posibile proteste si revolte sindicale. Ele se vor suprapune cu campania prezidentiala. Intre voturi si Emil Boc, Traian Basescu va alege intotdeauna voturile.

De ce in septembrie? Atunci va debuta in forta campania prezidentiala si, tot atunci, o eventuala schimbare spectaculoasa la varf va avea impact maxim. Acum, oamenii sunt in vacanta iar efectele crizei, cel putin in portofelul unor bugetari, nu se simt prea puternic. La intoarcerea din concediu ii asteapta insa vesti proaste. Guvernul pregateste o rectificare bugetara negativa. Altfel spus, ministerelor li se vor taia bani, in loc sa primeasca. Or, multi au ajuns deja la fundul sacului iar prin vistieria unor institutii publice bate deja vantul. Prin toamna, perfuziile infipte in venele unei tari de asistati se vor fi golit.

Pana acum, sectorul public a scapat ieftin. Din unele date, rezulta o realitate aiuritoare. Din decembrie 2008 si pana in aprilie, numarul bugetarilor a scazut cu ridicola cifra de 2.500 de angajati. In decembrie 2008, Romania raporteaza aproape 1.400.000 de salariati in sectorul public. La sfarsitul lui aprilie, raporteaza cu 2.500 mai putin! Practic, aparatul de stat a ramas la fel de obez si, culmea culmilor in vremuri de criza, inghite mai mult decat acum sase luni!

Oficial, pot fi gasite mii de explicatii. Ca Guvernul a mostenit cresterile salariale de anul trecut cu aplicare in 2009. Ca ministerele n-au luat toate masura reducerii cheltuielilor cu 20%. Ca urmeaza o lege unica de salarizare care va reaseza cheltuielile. Nu prea tin. Aparatul de stat a ramas supradimensionat din motive strict politice. A fost campanie pentru europarlamentarele din iunie si urmeaza alta pentru prezidentialele din decembrie. Statul obez a fost salvat, ca de obicei, de partide care se hranesc, la urne, din osanza functionarilor.

Guvernului i-a lipsit curajul si vointa politica pentru o terapie de soc cu bugetarii. Am asistat doar la executia unor functionari care incasau salarii obscene (10.000 de euro pe luna), la sporuri taiate pe ici pe colo. Decapitarea lor in piata publica a racorit poate gloata flamanda, dar n-a rezolvat problema de fond: reducerea substantiala a cheltuielilor publice. Liposuctia cu vidanja.

Insa momentul adevarului nu poate fi amanat la nesfarsit. Sectorul public inghite resurse pe care Romania pur si simplu nu si le poate permite. Din acest motiv, se imprumuta tot mai scump de la banci ca sa poata plati pensii si salarii. O spun toti analistii economici: Romania a intrat intr-o morisca a rostogolirii datoriilor care va trebui totusi oprita inaine de cataclism. Pentru o clipa, agetia Bloomberg a anuntat ca apocalipsa economica va lovi si Romania, pe care a inclus-o in categoria tarilor care vor intra in incapacitate de plata, dar si-a rectificat ulterior analiza. Nu prea aveau motive s-o faca. Pe alocuri, Romania se afla in incapacitate de plata. Sunt institutii publice – instante de judecata, CFR – care calculeaza ca din toamna nu vor mai avea bani de salarii.

Din fericire, gratie conditiilor impuse prin acordul cu FMI, Guvernul nu se va putea minti la nesfarsit. Prin memorandumul de intelegere cu FMI si Comisia Europeana, cabinetul Boc se obliga sa raporteze in fiecare luna, in detaliu, volumul cheltuielilor cu salariile, numarul total al angajatilor si salariul mediu din sectorul public (inclusiv prime si alte bonificatii). Una din conditiile cheie pentru eliberarea celor cinci transe din imprumutul de 20 de miliarde de euro acordat de FMI e tocmai reforma sectorului public.

Pe scurt, daca nu va taia in carne vie, Guvernul Boc risca sa nu mai primeasca restul transelor de la FMI. Daca nu le primeste, se afunda si mai rau in criza economica si-l trage in prapastie si pe Traian Basescu. Pentru ca seful statului se identifica azi cu Guvernul. Si-a dorit sa fie perceput ca adevaratul premier si omul care va scapa Romania de criza. Nu cred ca astazi isi mai doreste asta.

In schimb, candidatul Basescu isi va dori un Guvern capabil sa ia masuri impopulare fara sa-i afecteze lui performantele electorale. Cum va putea face asta? Cu Emil Boc premier? Nu liderul PDL va fi macelarul bugetarilor. Alt premier va da cu barda. Poate unul cu aer de tehnocrat, fara prea mari legaturi cu PDL, cu care Traian Basescu sa se poata razboi. Un incasator bun si rezistent la tavaleala.

In tot cazul, o remaniere va avea loc, inevitabil, iar se va intampla si din calcule politice interne, cel putin in cazul PDL. Deja Emil Boc pregateste, prin diferite declaratii publice, terenul unei remanieri sugerand ca sunt ministri care n-au luat masuri de reducere a cheltuielilor cu 20%.

Din scenariul mazilirii lui Boc lipsesc cateva date esentiale: va ramane PSD la guvernare sau va iesi inainte de alegeri? Cat de tare va lovi criza in toamna? Ce sanse reale de redresare exista la nivel global? De aceste raspunsuri, pana la urma, depinde soarta premierului Emil Boc.