Catalin Predoiu: Daca o sa am suficienti bani o sa dau si la biserici. Problema mea prima este sa optimizez acest buget/ Vreau sa fac un parc industrial in nordul Capitalei

Care sunt solutiile candidatului PNL, Catalin Predoiu, la problemele Capitalei? Cum spune ca va rezolva eterna criza de la RADET, va pastra sau nu subventiile pentru pensionari? Cum va rezolva problema traficului din centrul orasului, va pune sau nu o taxa de intrare in oras? In fine, va finanta bisericile de la bugetul primariei? Intr-un interviu pentru HotNews.ro, Catalin Predoiu spune ca va finanta biserici daca bugetul ii va permite, dar ca doreste mai intai sa creasca veniturile la buget printr-o politica de atragere a investitiilor in oras. Candidatul PNL sustine ca doreste sa faca un parc industrial in nordul Capitalei, cu facilitati fiscale pentru firme si sart-up-uri.

Dan Tapalaga: Problemele Capitalei acum, domnule Predoiu. RADET are datorii de 3,2 miliarde lei la ELCEN, sistemul de distributie este vechi si necesita urgent investitii majore (are pierderi de circa 30 la suta), memorandumul de fuziune cu ELCEN, care ar fi dus la stingerea datoriilor de 3 miliarde, a cazut. Concret, ce veti face pentru a scoate RADET din aceasta situatie? De unde bani? Cum platiti datoriile la ELCEN?

Catalin Predoiu: RADET-ul trebuie sa intre intr-un proces de modernizare. Fara asta degeaba faci fuziune si degeaba stingi datoriile ca se acumuleaza altele.

DT: Cum stingeti datoria si de unde bani pentru modernizare.

CP: Banii pentru modernizare trebuie sa fie si de la bugetul Capitalei si de la Guvern si de la ceea ce putem atrage prin majorara acestui buget al Capitalei. Nu banii sunt problema. Banii la ora asta reprezinta o problema rezolvabila. Cine nu stie asta inseamna ca nu stie nimic din lumea globala.

DT: De ce spuneti asta?

CP: Pentru ca bani exista, si in Romania si in lume. Problema e cum folosesti acesti bani si sa nu arunci acesti bani intr-o companie care produce pierderi ca o masina de pierderi. RADET-ul, trebuie sa intelgem, este un plan pe termen lung, nu poate fi un plan pe termen scurt. Cine spune ca rezolva problema RADET maine minte. RADET inseamna si un efort din partea primariei, si un efort din partea cetatenilor pentru ca vor trebui facute lucrari de modernizare a instalatiilor din subteran. Inseamna si un efort din partea Guvernului pentru ca va trebui sa sprijine Bucurestiul, care-i da peste 20% din PIB. Si va trebuie sa fie, evident, un efort din partea functionarilor sau angajatilor de la RADET care vor trebui sa treaca printr-un proces de modernizare. Deci, pana la urma, nu este o mare filozofie. Peste tot in lume sunt companii care intra in incapacitati de functionare. Deci sa modernizezi administrativ acea companie, sa reduci pierderile, sa elimini coruptia, sa incepi investitii in instalatii si dupa aceea sa stabilesti un mecansim juridic si financiar care sa nu mai produca pierderi.

DT: Cam in cati ani, in ce orizont de timp vedeti aceasta societate pe picioare, daca evident ajungeti primari?

CP: Imediat trebuie actionat si masuri de urgenta trebuie luate imediat. Dar modernizarea completa a RADET dureaza ani de zile. Minim patru cinci ani.

DT: Ce aveti de gand sa faceti cu subventiile la RADET si la RATB, gratuitatile pentru pensionari, circa 30% din bugetul municipalitatii? (subventiile la RADET si RATB sunt de circa 600 milioane lei pe an pentru fiecare regie). Le mentineti, le reduceti?

CP: Nu maresc nici o taxa. Nu maresc nici un bilet. Ideea nu e de a mari biletul la RATB ca sa acoperi pierderile la RATB ci sa modernizezi RATB-ul, sa elimini de acolo orice trebuie eliminat. Sa implementezi solutii de management modern acolo unde e cazul si nu sa maresti biletul calatorilor ca sa acoperi ce nu face compania.

DT: Intrebarea era ce faceti cu subventiile? E un cost major?

CP: Subventiile trebuie pastrate. Este un cost. Dar proiectul de consolidare bugetara a primariei Capitalei este central in viziunea mea despre Bucuresti. Este un punct unde ma pricep mai bine decat ceilalti contracandidati.

DT: Care este solutia dvs pentru fluidizarea traficului in Bucuresti?

CP: Sunt mai multe solutii. In primul rand ca nu tine totul de primarie. Trebuie sa rezolvan, ca sa fluidizam traficul, soseaua de centura a capitalei, sa finalizam liniile de metrou, sa revenim cu benzi pentru biciclisti, cu parcari inteligente si sa construim mai multe parcari. Pentru ca 30% din traficul din centru este dat de cei care cauta un loc de parcare. Ori, doua din aceste linii de actiune tin si de guvern.

DT: Puneti taxa pentru intrarea in oras in centru?

CP: Vreau sa subliniez un lucru foarte important. Noi venim cu aceasta idee politica, si anume de a pozitiona Bucurestiul in dialogul cu Guvernul astfel incat sa obtinem de la guvern ceea ce trebuie. Bucurestiul da peste 20% din PIB. Primul-ministru trebuie sa aiba grija de acest oras in cooperare cu primarul general. Deci eu vreau de la primul ministru, indiferent de la cine e si de la ce partid sa ia aminte ca pana nu sprijina soseaua de centura si finalizarea metroului nu-si face datoria. Deci, trebuie sa combinam aceste solutii. Dar, tocmai punand o presiune politica pe guvern. Altfel, fara soseaua de centura si fara finalizarea metroului putem sa facem cati senzori vreti dvs in centru, nu se rezolva problema.

DT: Luati in calcul solutia taxarii celor care vor sa intre in centru cu masinile sau nu?

CP: Am spus: nu vrea sa maresc nici o taxa. Aceasta Capitala are capacitate de finantare si poate sa atraga prin oportunitati create de primarie investitii directe in oras.

DT: Cu creditarea e la limita, nu stiu daca se mai poate imprumuta.

CP: A fost o discutie. Nu-i vorba aici doar de creditare. Stiu ca m-a criticat dl Basescu ca vorbesc despre aceasta capacitate de a atrage investitii si ca orasul are capacitate de finantare. De acord, dar nu-i vorba doar despre asta, de a emite bonduri. E vorba de a atrage investitii directe in oras. E vorba de a atrage interes economic pentru acest oras, care sa genereze profit pentru companiile din oras. Companiile din Bucuresti sunt cel mai mare contributor la bugetul Capitalei. Eu am tot interesul sa dezvolt in Bucuresti un centru economic care sa devina motor al economiei nationale.

DT: Veti continua programul de eutanasiere a maidanezilor?

CP: Domnule Tapalaga, contrar contra-candidatilor care au raspunsuri la orice, eu va raspund ca nu orice problema la ora asta comporta solutii transante. E o chestiune la care vreau sa reflectez. In orice caz, nu putem tolera caini maidanezi in oras. Asta este clar.

DT: Ce faceti cu cladirile monument aflate in paragina, dar care sunt proprietate privata?

CP: Vedeti, aici trebuie sa plecam cu inventarierea patrimoniului, pentru ca nu este inventariat, si incadrarea lui intr-o viziune urbanistica discutata cu arhitectii din oras. O sa am o intalnire cu ordinul arhitectilor. Problema aceasta care tine mai mult de obligatia proprietarilor fata de societate de a-si gestiona bunul aflat in proprietate, care-i mostenit sau cumparat, a fost transat alte orase fie prin masuri mai dure fie prin masuri mai putin dure. Spre exemplu, la Paris, cei care nu-si pot intretine aceste cladiri monument-istoric au un termen fie sa-l instraineze, fie vor fi expropriati. Trebuie sa gasim o formula care sa se adapteze orasului. Pentru ca una e sa iei standardul financiar al Parisului, alta standardul financiar al Bucurestiului.

DT: Va spun cum e la Cluj. Esti obligat printr-o hotarare de Consiliu Local sa-ti refaci fatada si ai doua variante, fie o faci pe banii tai prin asociatiile de locatari care se imprumuta, fie iti ofera primaria un credit municipal.

CP: Deci, solutii de finantare se gasesc. Nu asta-i problema.

DT: Dar cum veti face, ca dvs candidati acum.

CP: Trebuie sa consult si bucurestenii, pentru ca ideea mea este de a lua decizii in acord cu bucurestenii. Trebuie facut un inventar. E foarte simplu sa spun domne, promovati. Sau vin si le expropriez si v-am dat un raspuns. Bun, si lumea spune stie domnul raspunsul. Toti stim raspunsuri,nu asta e problema. Problema e o masura si in acord cu ce vor orasenii? Stim exact in momentul asta cate astfel de claridi sunt? Ca primaria nu le-a inventariat. Deci eu, ca un primar responsabil, vin si va spun. Domne, mai intai sa vedem despre cate cladiri e vorba. Cine sunt acesti oameni. In ce situatie sunt ei, ca faci un studiu, asa se face. Si dupa aia se deceleaza cateva solutii. Ar putea fi cu taxa, ar putea fi cu expropriere, daca asta iti permite legea. Ar putea fi crearea unui fond, ar putea fi crearea unui fond imobiliar, ar putea fi credite de la primarie. Sunt mai multe solutii tehnice. Ce vor bucurestenii, pana la urma asta-i foarte important.

DT: Si, la final, i-as zice testul populismului. Veti da bani pentru biserici de la bugetul Primariei Capitalei?

CP: Iarasi, e o problema care tine si de consultarea cu bucurestenii. Daca orasul asta vrea, da. Daca orasenii nu vor acest lucru, nu. Adica ideea asta ca vreau sa fac numei ce….

DT: Va derobati foarte usor de raspundere spuand vreau sa intreb bucurestenii si ce vor ei aia fac. Dar totusi bucurestenii astia va voteaza pe dvs sa fiti primar si sa luati decizii.

CP: Eu pot sa le propun un anumit lucru sau altul. Spuneti de catedrala probabil, la asta va referiti.

DT: Nu, la biserici in general.

CP: E terminata in proportie de 80%, Catedrala. Ce vreti, sa o lasam asa sau sa o daramam?

DT: Sa si-o finanteze biserica, domnule Predoi, ca e un SRL extrem de profitabil. O societate pe actiuni care duduie, functioneaza mai bine decat orice…

CP: Dar asta nu tine de primarie. Deci daca e un SRL care se finanteaza si nu este impozitat samd nu tine de primarie lucrul asta. De primarie tine sa puna in aplicare niste proiecte pe care le vor si orasenii. Asta este un principiu al politicii mele ca primar. Asa cum am vazut ca se intampla si in Elvetia si in alte state. Primarii nu fac doar ce vrea partidul sau ce vor ei. Eu sunt primarul cutare si facem asa. Ca unul a vrut sa ne faca autostrazi suspendate. Primarii fac si ceea ce constata ca trebuie facut in functie de ce spun cetatenii. Or, asta este dua parerea mea linia corecta.

DT: Da, dar si cetatenii vor sa stie de la viitorul primar cam cea vrea el sa faca cu bugetul.

CP: Nu am nimic impotriva bisericilor, dar intr-adevar nici nu vad bugetul Capitalei ca un buget care sa finanteze biserica daca ea are aceste resurse. E o falsa problema aici. A ne pozitiona tot timpul contra a ceva, impotriva a ceva, e o falsa problema.

DT: Pentru unii alegatori e o problema importanta.

CP: Eu va spun asa. Daca o sa am suficienti bani o sa dau si la biserici. Problema mea prima este sa optimizez acest buget. Si este un lucru la care ma pricep. Pentru ca bugetul Capitalei trebuie decapusat, trebuie optimizat, administratia trebuie optimizata. Probabil ca in momentul asta nu este prima urgenta a Primariei Capitalei. Dar, daca in trei ani de zile noi facem sanatate financiara la Primaria Capitalei si atragem investitii directe in buget, si avem surplus si cetatenii vor, de ce sa va spun eu acuma nu? De ce sa va spun nu? Invers: daca nu am acest surplus si cetatenii spun nu, eu de ce sa va spun da. Deci nu e vorba de a ma deroba.

DT: Pentru ca e vorba de un principiu. Aceptam ca principiu ca banii astia n-ar trebui sa merga, har Domnului, la o biserica bogata?

CP: Avem pana atunci alte urgente. Dar si asta e o falsa problema. Ca si spitalul e o urgenta, si scoala e o urgenta si traficul este o urgenta. Pentru toate lucrurile astea iti trebuiesc bani. Si eu ma uit la toti candidatii cum au vise frumoase, ca sa facem cutare, sa dregem. Mai oameni buni, pentru asta trebuiesc bani. Cine va face diferenta in urmatorii ani in Bucuresti este primarul care stie sa aduca bani in buget fara sa mareasca taxe. Pentru ca nu e nevoie sa finantezi tu totul. Daca iti creezi in oras un centru economic cu zeci, sute, mii de companii, ele insele pot finanta aceste biserici sau ce mai vreti dvs.

DT: Fata administratiei se va schimba atunci cand candidati ca dvs vor avea curajul sa spuna cresc punctual taxa X, si anume intrarea in oras, pentru ca vreau cu banii astia si aveti garantia voi alegatori ca banii astia se vor duce in modernizarea infrastucturii. Iar alegatorii o mai si accepta.

CP: Si dvs trebuie sa intelegeti ca nu poti lua o decizie fara sa ai un studiu exact. Cresti, de ce sa cresti. Toata lumea vine si spune cresc, toata lumea vine si spune mai pun o taxa. Eu am lucrat in privat si stiu cum se eficientizeaza o companie. O companie se eficientizeaza aducand un management bun, stabilind functiuni corecte pentru fiecare pozitie si dupa aceea vii cu investii. A creste costuri inainte de a moderniza o companie sau o administratie, a creste taxe inainte sa debirocratizezi, sa digitalizezi administratia, e o greseala. Foarte simplu sa spui mai dati-mi cinci lei la intrare, cum a facut Mazare la Constanta, ca asa a vrut el la Mamaia. Ok, si banii astia unde se duc? Eu vreu mai intai sa reformez administratia capitalei, vreau sa cresc incasarile la buget prin cresterea profiturilor companiilor, prin ceea ce creez in oras pentru afaceri, vreau sa atrag investitii directe, vreau sa fac un parc industrial in nordul Capitalei, negociind cu Guvernul si cu Parlamentul sa facem un regim fiscal si administrativ pentru companii, pentru start-up-uri acolo. Vreau sa cream un Silion Valey. Toate lucrurile astea vor crea venituri in companiile private, care dupa aceea platesc si taxe locale. Si atunci nu mai ai nevoie sa cresti taxe. De aceea va spun, eu nu am nici o rezerva sa afirm acest lucru. Stiu sa fac si fara sa cresc taxe. Stiu sa fac, am mai facut lucrul asta si in domeniul privat.