Cateva observatii despre tensiunile romano-maghiare

Din tensiunile generate de arborarea steagului Tinutului Secuiesc castiga, culmea, toti politicienii, de la Budapesta sau Bucuresti, lasand in urma lor turme de cetateni indignati, frustrati, manipulati cu o tema diversionista. Castiga in primul rand FIDESZ-ul lui Victor Orban, care isi face, in Romania, cea mai iefina campanie posibila, lasand totul in seama politicienilor si televiziunilor de la Bucuresti. Doua vorbe iresponsabile aruncate de secretarul de stat Nemeth Zsolt, intarite de ambasadorul Ungariei la Bucuresti au aprins scena politica si media romaneasca. Acesta era de fapt efectul scontat. Romanii lucreaza in acest moment de buna voie la radicalizarea maghiarilor din Harghita si Covasna, ajutand astfel FIDESZ-ul lui Orban, intrat in campanie electorala, sa obtina mai usor voturile maghiarilor din afara granitelor.

Castiga apoi USL-ul in ansamblu, deoarece nu mai discutam astazi despre cel mai important eveniment din viata unei tari, votarea bugetului in Parlament, ci despre o falsa tema, tratata irational, cu viscerele. De cate ori politicienii maghiari se afla in impas – iar FIDESZ-ul are tot interesul sa umfle temele nationaliste, Guvernul Orban fiind in dificultate economica majora – apeleaza in campanie la vechiul truc. Vara batul autonomiei teritoriale prin gardul romanilor, mizand pe reactia pavloviana a unor politicieni cam putintei la minte si a unei prese usor de isterizat.

Nici romanasii verzi nu ies in pierdere din afacerea asta. De cate ori politicienii nostri vor sa acopere diverse scandaluri, tipa la unguri constienti fiind ca tambalaul iscat acopera totul. Culmea e ca nici maghiarii, nici romanii nu s-au plictisit inca de aceasta joaca tembela. Coarda nationalismului trebuie sa fie inrudita cu instinctul sexual: odata excitata, judecata dispare.Focurile de artificii aprinse la Budapesta si Bucuresti nu abat doar ochii poporului de la problemele reale, dar infierbanta mintile si intuneca ratiunea pe termen lung.

Apoi, scandalul steagului secuiesc arborat, zice-se ilegal in Covasna, vine manusa lui Dan Voiculescu, vedeta ultimelor saptamani. Si el scapa astfel de explicatii si justificari legate de dosarul sau penal si fuga rusinoasa de justitie prin demisia din Senat, de nominalizarea trustului Intact in ultimul raport MCV din cauza campaniilor de hartuire a unor oficiali cheie. Pe scurt, Voiculescu castiga pe toate planurile. Cel mai mare castig obtinut este demonizarea comunitatii maghiare, cu efecte majore in plan politic intern. Lui Victor Ponta ii este practic imposibil de azi incolo sa-i mai ameninte pe liberali cu eliminarea de la guvernare, apeland la o eventuala majoritate alternativa cu UDMR. Demonizarea maghiarilor in ochii opiniei publice blocheaza pentru o vreme orice plan de cooptare la guvernare a celor de la UDMR.

Culmea este ca, desi pierde o carte importanta de joc, pana si Victor Ponta are ceva de castigat din razboiul diplomatic cu maghiarii de la Budapesta. Prinzand ocazia sa se imbatoseze, pe buna dreptate altfel, premierul Ponta puncteaza in planul imaginii, pozand in seful de Guvern autoritar, vigilent cu dusmanul, de straja la hotarul patriei. Asa isi mai racoreste frustrarile de premier duplicitar, silit sa se comporte schizoid pentru a supravietui, obligat sa faca frumos in tara in fata liberalilor si lui Dan Voiculescu, sa injure Comisia Europeana si sa procedeze exact pe dos cand ajunge la Bruxelles.

Ca tot veni vorba, nationalistii, anti-europenii se folosesc din plin de scandal pentru a mai trage o copita Bruxelles-ului si lui Traian Basescu. Au lansat deja la TV teoria conform careia birocratii europeni sunt pe mana cu ungurii, dovada ca nimeni nu mai sare prin UE zece metri in sus asa cum au facut-o anul trecut. Deja auziti la TV arugumentul dublei masuri, Comisia fiind somata practic sa intervina intr-un scandal artificial la fel cum a intervenit in vara intr-o criza autentica. In mod evident, intre cele doua momente exista diferente majore: anul trecut era pus in discutie statul de drept in mod justificat, pe cand acum integritatea statului este atacata in cateva minti infierbantate. Nici Traian Basescu n-a scapat: autonomia ar fi „plata” pentru serviciile lui Victor Orban de la referendum, cand le-a cerut ungurilor sa stea acasa, salvandu-l astfel pe seful statului de o iminenta demitere.

Acestea fiind cateva observatii de ordin politic, sa punem in discutie si fondul problemei. Au dreptate maghiarii sau romanii? Cine incalca legea? De unde a pornit toata nebunia? In primul rand, arborarea steagului secuiesc alaturi de cel romanesc este perfect legala. Acest lucru a fost deja stabilit de mai multe instante din Romania.

Un amanunt extrem de important: cel care a radicalizat problema arborarii steagului secuiest a fost, de aceasta data, un roman. Nu maghiarii au intins coarda, ci romanii au facut-o sa zbarnaie. Fostul prefect de Covasna, schimbat de curand din functie, a contestat in instanta hotararea Consiliului Judetean prin care se aproba arborarea steagului secuiesc. Asa am ajuns sa avem o disputa juridica, un conflict provocat, inchis totusi din punct de vedere al legalitatii demersului in justitie in noiembrie 2012 in favoarea maghiarilor. O solutie fireasca. Sorin Oprescu are voie sa arboreze steagul Bucurestiului la evenimentele importante din Capitala. Cainii rosii ridica steagul echipei Dinamo alaturi de cel national la fiecare meci. De ce n-ar avea voie maghiarii, tot o comunitate, si inca una de peste un milion de oameni, sa defileze cu simbolurile lor cata vreme le respecta pe cele oficiale?

Cautand un raspuns, ajungem la alte detalii interesante. Cine sunt, totusi, cei care le contesta dreptul maghiarilor de a arbora steagul secuiesc alaturi de cel romanesc? Fostul prefect de Covasna, Codrin Munteanu, cel care a contestat in instanta orice gest prin care maghiarii cautau sa-si marcheze identitatea (de la numele date unor scoli, pana la arborarea steagului), este membru PC, finantatorul Forumului Civic al Romanilor. Or, PC-ul lui Dan Voiculescu a depasit intre timp PRM-ului lui Vadim Tudor in materie de nationlalism, anti-europenism si anti-americanism. Prin urmare, nu e chiar o intamplare ca Antena 3 si Dan Voiculescu intretin un foc aprins de unul de-al lor. Guvernul Ponta l-a schimbat, din fericire, pe Munteanu din functie saptamana trecuta.

In media au inviat fantomele tricolore ale anilor 90, romanasii verzi si veseli ei Romaniei. Gheorghe Funar face turul televiziunilor de stiri pentru a prevesti un nou diktat de la Viena, sfartecarea tarisoarei. Fostul peremist Lucian Bolcas lupta cu „iredenta” maghiara ca in vremurile bune, cand manca unguri pe paine cu Vadim Tudor. Ministrul de externe, Titus Corlatean, este convocat in repetate randuri la celula de criza (de nervi) a Antenei 3, unde se discuta usor iresponsabil despre pericolul la adresa sigurantei nationale, dosare penale, anchetarea si demiterea presedintelui CJ Covasna. Istericalele Monicai Tatoiu au facut nota aparte la Romania TV, unde a spus ca desi are parinti maghiari si sarbi, simte nevoia sa puna piciorul in prag, altfel „navalesc astia peste noi”. Pana aici! In fine, racnetele de la Bucuresti s-au auzit pana dincolo de Carpati. Vocea patriotului nationale a tipat mai strident ca niciodata in ultimii ani. Romania arata, la TV, in plin razboi civil, comentatorii si ziaristii transmit parca de pe frontul unui razboi romano-maghiar aflat in faza luptelor decisive.

Sigur ca si maghiarii au partea lor de vina atunci cand investesc in acest simbol, un simplu steag al identitatii lor, o semnificatie mai mare decat ar trebui sa o aiba in realitate. Atunci cand le flutura pe sub nas propriilor alegatori steagul tinutului secuiesc, radicalii maghiari le agita in minte si idei separatiste, le cultiva himera Ungariei Mari si nu se limiteaza, asa cum sustin vocile moderate, la utilizarea steagului ca simbol al unei comunitatii locale la fel ca oricare altul.

Evident ca si liderii UDMR s-au comportant total neinspirat in toata aceasta nebunie. Incercand sa tina pasul cu radicalii lui Orban, presedintele UDMR, Kelemen Hunor, s-a trezit vorbind despre eliminarea sintagmei „stat national” din viitoarea Constitutie, la concurenta cu ambasadorul Ungariei. Avem de-a face cu o dezbaterea perfect legitima, argumentele lui Kelemen Hunor sunt corecte insa momentul prost ales. N-a facut altceva decat sa toarne gaz pe foc.

Ce ramane in urma acestei valvatai este un nou strat de scrum pe relatiile romano-maghiare, nimic fertil. Unele voci mai rationale afirma ca, in urma nefericitului incident, raman tensiuni in comunitatea maghiara, care nu se vor stinge prea curand. O comunitate si asa frustrata si cu un complex al izolarii tot mai puternic decat in vremurile cand interesele ei erau, de bine, de rau, reprezentate la Bucuresti de UDMR. Aceste voci mai sustin ca scandalul dintre Bucuresti si Budapesta pe tema autonomiei tinutului Secuiesc demoleaza mitul ca Romania ar fi un exemplu de bune practici in materie de respectarea drepturilor minoritatilor.

La zece ani de la precedenta modificare a Constitutiei, Romania tot n-a reusit sa adopte o lege a statutului minoritatilor, utilizarea limbii materne in administratia publica se intampla haotic, proiectul regionalizarii este vazut ca un al doilea Trianon in cazul in care minoritatea maghiara va fi topita in granitele unei unitati administrative fara legatura cu realitatile istorice iar prefectii din Romania se comporta ca ambasadori in Harghita si Covasna, nu ca reprezentanti ai Guvernului.

La randul lor, maghiarii uita ca traiesc in cele mai sarace judete, uita sa-si mai puna cateva intrebari de bun simt. Sa zicem ca majoritatea romaneasca nu le-a satisfacut toate asteptarile, ca nu le-a acordat toate drepturile cerute. Dar de ce o duc mai prost decat multe judete majoritar romanesti acolo unde se conduc singuri, cum se face ca elita lor politica arata la fel de corupta ca partidele romanesti, ca au drumuri proaste si saracie cat cuprinde in niste judete bogate in resurse? Primarii lor, sefii lor de Consilii Judetene, administratia lor ce au facut pentru ei in afara de carnaval cu husari, spanzurat papusi cu chipul lui Avram Iancu, agitat steaguri, simboluri pasoptiste si cai verzi pe pereti?