Cati oameni au boicotat activ referendumul?

Ştefan Vlaston a scris despre cei 10 milioane care nu au venit la referendum, prezumând că voinţa lor politică:

a) s-a manifestat prin absenteism;

b) s-ar putea manifesta din nou la parlamentare, de data asta prin vot.

Cristian Diaconescu a atins şi el acest subiect în termeni asemănători. El a fost menţionat şi de Dan Andronic.

La mijloc se află o confuzie nefericită şi dătătoare de speranţe false.

În mod evident printre cei 10 milioane care au absentat de la referendum există persoane care au boicotat, susţinându-l conştient pe Traian Băsescu, dar ponderea lor este mai mică decât se crede.

Voi începe cu o observaţie generală. Un sub-grup al absenţilor de la referendum sunt românii plecaţi în străinătate dar care se află pe listele electorale – între 2 şi 3 milioane de persoane. Gradul maxim de participare la vot al diasporei a fost înregistrat la turul doi al alegerilor din 2009, când au votat 150 de mii dintre ei. În mod evident câteva zeci de mii de români aflaţi în străinătate au boicotat activ referendumul de pe 29 iulie, dar cel puţin 1,8 milioane şi cel mult 2,8 milioane n-au mai votat niciodată din momentul în care au părăsit România.

Iar acum să discutăm problema constructiv. Există trei mijloace prin care putem să determinăm câţi oameni au boicotat activ referendumul.

1. Auto-identificare post-referendum: 1,5 milioane au boicotat, 8,5 milioane au absentat fără să intenţioneze ca prin aceasta să-l susţină pe Traian Băsescu

IRES identifică într-un sondaj efectuat imediat după referendum motivaţiile celor care spun că au absentat:

39% au indicat dezinteresul total pentru politică (“nu consider că are sens” şi “nu mă interesează rezultatul”)

20% au afirmat că au absentat pentru ca referendumul să nu fie validat

34% au enunţat motive punctuale, neclare din punct de vedere politic (“eram plecat din localitate” sau “nu am avut timp”)

7%: “nu pot să mă deplasez” (vorbim aici de o parte din cei 2,3 milioane de pensionari care n-au votat).

Toate procentele de mai sus trebuie calculate prin referire la totalul românilor aflaţi în ţară (sondajul nu acoperă diaspora). Câţi sunt aceştia? Să folosim o valoare de mijloc pentru estimarea numărului celor plecaţi – nici 2 milioane nici 3 milioane, ci 2,5. Pe liste se află aproape 18,5 milioane de persoane. În ţară se află atunci 16 milioane de români, dintre care 7,5 milioane au boicotat referendumul, dispuşi astfel:

39% dezinteresaţi total = 3 milioane.

34% alte motive = 2,5 milioane.

20% boicotanţi activ = 1,5 milioane.

7% nu s-au putut deplasa = 500 de mii.

2. Auto-identificare pre-referendum + extrapolare pe baza rezultatelor: 3,3 milioane au boicotat, 6,7 milioane au absentat fără să intenţioneze ca prin aceasta să-l susţină pe Traian Băsescu

De-a lungul referendumului, absolut toate sondajele făcute disponibile în mod public au indicat un raport de 2-la-1 în favoarea demiterii preşedintelui, în rândul celor care intenţionau să voteze, şi asta înainte ca Traian Băsescu să ceară un boicot. Cel mai optimist sondaj pentru tabăra anti-demitere, revelat chiar de către TB, vorbea de un raport 63% DA vs. 37% NU – în practică, un raport 2-la-1 la care se adaugă o marjă de eroare. A existat şi o mişcare pro-boicot înainte ca preşedintele să o promoveze în mod public, dar impactul ei nu a fost colosal. Acordându-i totuşi valoarea de 3%, avem o situaţie simplă:

În cazul în care n-ar fi existat nici un boicot de niciun fel, 63% din cei care ar fi venit la referendum ar fi votat DA, iar 37% din cei care ar fi venit la referendum ar fi votat NU.

La referendum s-au înregistrat 8,4 milioane de voturi, din care 7,4 milioane de voturi DA.

7,4 milioane = 63% din prezenţa care ar fi putut fi dacă n-ar fi existat boicot.

Prezenţa totală care ar fi putut fi dacă n-ar fi existat boicot se deduce din egalitatea 7,4 milioane / X = 63 / 100, şi este de 11,7 milioane.

37% din prezenţa care ar fi putut fi = 37% din 11,7 milioane, deci 4,3 milioane de români ar fi votat NU dacă am fi avut un referendum la care subiectul boicotului n-ar fi existat. 1 milion dintre ei au votat NU chiar şi în condiţiile unui boicot. În consecinţă, 3,3 milioane ar fi votat NU dar au refuzat să participe la referendum datorită boicoturilor oficiale şi neoficiale.

Ce este paradoxal la calculul de mai sus este că, cu cât consideri că frauda a fost mai mare, cu atât numărul voturilor potenţiale anti-demitere … scade!

Exemplu:

Dacă crezi că s-au fraudat 1 milion de voturi, nr. voturilor NU ar fi fost 4 milioane, iar numărul celor care au boicotat este de 3 milioane.

Dacă crezi că s-au fraudat 2 milioane de voturi, nr. voturilor NU ar fi fost de 3,5 milioane, iar numărul celor care au boicotat este de 2,5 milioane.

3. Auto-identificare pre-referendum: 2,2 milioane au boicotat, 7,8 milioane au absentat fără să intenţioneze ca prin aceasta să-l susţină pe Traian Băsescu

În aproape toate sondajele efectuate după suspendare numărul celor care ar fi votat NU se afla un pic sub cota de 20% din populaţia aflată în ţară:

Avangarde, 7-11 iulie: 18,4%

CURS, 11-16 iulie: 20%

Avangarde, 16-21 iulie: 18,3%

CCSB, 18-21 iulie: 18,5%

Dacă luăm în considerare şi cei care plănuiau să boicoteze indiferent de ce-ar fi zis preşedintele, vorbim despre un vot anti-demitere din partea a 20% din cei 16 milioane de români aflaţi în ţară = 3,2 milioane. Un milion dintre ei au şi votat “NU” la referendum. Implicit, alţi 2,2 milioane de români au boicotat referendumul.

În concluzie, am încercat prin trei metode diferite să estimez numărul celor care au boicotat activ referendumul pentru a-l susţine pe Traian Băsescu. Vorbim despre un număr aflat între 1,5 milioane (estimarea cea mai pesimistă) şi 3,3 milioane (estimarea cea mai optimistă). În alte cuvinte, între 15% şi 33% dintre cei care n-au votat la referendum au făcut-o cu un scop politic anume, adică de a-l susţine pe Traian Băsescu.

comenteaza pe blogul Sociollogica