Cauze puțin știute care duc la boli de inimă – de la înălțime la migrene sau numărul de copii

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la nivel global, provocând anual aproximativ 18 milioane de morți. Asta înseamnă că în fiecare oră, 2.000 de oameni din întreaga lume, își pierd viața din cauza problemelor cardiace. În România, bolile cardiovasculare sunt responsabile pentru aproximativ 50% din decese, iar în 2021, o persoană din patru era diagnosticată cu o astfel de  afecțiune, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică.

Bolile cardiovasculare cuprind o gamă variată de afecțiuni ale inimii și ale vaselor de sânge, cele mai frecvente fiind bolile cardiace ischemice, cum ar fi angina pectorală și infarctul miocardic, precum și bolile cerebrovasculare.

Se estimează că în România ar putea fi evitate aproximativ 28% dintre decesele cauzate de bolile cardiace ischemice. Deși anumiți factori de risc, precum vârsta și predispoziția genetică, sunt inevitabili, multe riscuri pot fi gestionate eficient. Printre aceștia se numără fumatul, alimentația nesănătoasă, sedentarismul și dislipidemiile (nivelul crescut de grăsimi în sânge). În plus, hipertensiunea arterială nu este doar o afecțiune cardiovasculară, ci și un factor de risc major pentru alte probleme cardiace și pentru diabetul zaharat. Diabetul, la rândul său, are factori de risc comuni cu bolile cardiovasculare și contribuie la agravarea acestora.

În plus, cercetările au scos la iveală că și alți factori mai puțin cunoscuți pot influența riscul de boli cardiovasculare. De exemplu, expunerea prelungită la zgomot, migrenele, problemele dentare, numărul de copii, înălțimea și singurătatea pot avea un impact semnificativ asupra sănătății cardiace.

Zgomotele ambientale puternice predispun la atac cerebral

Expunerea la zgomote puternice, cum ar fi cele generate de trafic – de la 50 de decibeli (aproximativ volumul unui frigider în funcțiune) – poate contribui la creșterea tensiunii arteriale și la riscul de insuficiență cardiacă. Riscul de boli de inimă și accidente vasculare cerebrale crește proporțional cu numărul de decibeli la care suntem expuși zilnic.

Un studiu publicat în 2023, de către American College of Cardiology, a descoperit că expunerea la zgomotul produs de traficul rutier poate predispune la hipertensiune arterială. Studiul a utilizat date de la peste 240.000 de persoane și a constatat că riscul de hipertensiune arterială crește odată cu „doza” de zgomot.

O revizuire sistematică și o meta-analiză publicate în Journal of Urban Health, au concluzionat că expunerea pe termen lung la zgomotul motoarelor autovehiculelor este asociată cu o incidență mai mare a bolilor cardiovasculare, inclusiv a accidentelor vasculare cerebrale și a insuficienței cardiace. Riscul de insuficiență cardiacă a crescut cu 5% pentru fiecare 10 decibeli în plus, generați de traficul rutier.

Înălțimea, factor de risc cardiovascular

Persoanele mai scunde au un risc crescut de boli de inimă. Conform unei revizuiri din 2010, publicate în European Heart Journal, adulții mai mici de înălțime sunt de aproximativ 1,5 ori mai predispuși să dezvolte astfel de afecțiuni și să moară din cauza lor, comparativ cu cei mai înalți. Persoanele scunde tind să aibă niveluri mai ridicate de colesterol și trigliceride. Este posibil ca mecanismele care reglează înălțimea să influențeze și controlul grăsimilor din sânge.

De asemenea, alte cercetări publicate în New England Journal of Medicine, în 2015, au demonstrat că pentru fiecare 6,35 cm sub înălțimea medie (aproximativ 175 cm pentru bărbați și aproximativ 162 cm pentru femei), riscul de boli de inimă crește cu 13,5%.

Singurătatea te poate îmbolnăvi de inimă

Singurătatea și lipsa unui cerc social activ pot crește riscul de boli de inimă și accidente vasculare cerebrale, similar cu efectele fumatului pasiv, potrivit studiilor. Sentimentul de izolare este adesea asociat cu hipertensiunea arterială și alte efecte negative ale stresului. Participarea la activități sociale, cum ar fi sporturile recreaționale de echipă poate aduce beneficii atât în ceea ce privește exercițiul fizic, cât și consolidarea rețelei sociale, contribuind astfel la prevenirea bolilor de inimă.

Migrenele cu aură cresc riscul de AVC

Migrenele pot crește riscul de accidente vasculare cerebrale, dureri în piept și atac de cord, în special în cazurile în care sunt însoțite de aură. Aura migrenoasă este un simptom neurologic ce poate apărea înainte sau în timpul unei migrene și are diferite manifestări. Aceasta poate include probleme vizuale, cum ar fi flash-uri de lumină, vedere încețoșată sau apariția unor pete luminoase sau întunecate în câmpul vizual. Alte simptome vizuale pot fi distorsiuni ale imaginii sau forme geometrice. De asemenea, aura migrenoasă poate provoca tulburări senzoriale, cum ar fi amorțeli sau furnicături la nivelul mâinilor, brațelor sau feței, care pot debuta într-o parte a corpului. Uneori, pot apărea și dificultăți de vorbire, cum ar fi probleme în articularea cuvintelor sau înțelegerea limbajului, deși aceste simptome sunt mai rare. În cazuri mai severe, aura poate include slăbiciune musculară sau dificultăți de coordonare, afectând temporar mișcarea unei părți a corpului. Aura migrenoasă durează de obicei între 5 și 60 de minute și este adesea urmată de durerea de cap, dar poate apărea și fără durerea de cap asociată.

O revizuire publicată în 2023, în European Heart Journal a subliniat că migrenele, în special cele cu aură, sunt asociate cu un risc mai mare de boli cardiovasculare, inclusiv accidente vasculare cerebrale ischemice, infarct miocardic și fibrilație atrială. O altă analiză din 2019, publicată în Journal of the American Heart Association, a evidențiat că femeile care suferă de migrene, în special cu aură, au un risc crescut să se confrunte cu accidente vasculare cerebrale și atac de cord.

Cu cât ai mai mulți copii, cu atât ești mai predispus la boli cardiace

Studiile arată că cei care au devenit părinți au o probabilitate mai mare de a dezvolta boli de inimă, riscul crescând ușor cu fiecare copil născut. Această tendință se aplică atât bărbaților, cât și femeilor, indicând că nu este vorba neapărat de factori biologici specifici fiecărui sex.

Un studiu publicat în 2023, în BMC Public Health, a evidențiat că riscul de boli cardiovasculare nu crește într-o manieră uniformă odată cu numărul de copii. Pentru părinții cu unul sau cu doi copii, riscul este ușor mai mare, dar crește semnificativ pentru cei cu trei sau mai mulți copii. Cercetările din Journal of the American Heart Association confirmă această tendință, arătând că atât bărbații, cât și femeile cu trei sau mai mulți copii au un risc mai crescut de boli cardiovasculare comparativ cu cei fără copii.

De asemenea, femeile care au prima menstruație înainte de 12 ani sau care intră la menopauză înainte de 47 de ani sunt mai predispuse la accidente vasculare cerebrale și boli de inimă. Riscurile cresc și dacă femeile au suferit avorturi spontane sau intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea ovarelor sau a uterului.

Statul la serviciu peste program poate duce la afecțiuni cardiace

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), persoanele care lucrează mai mult de 55 de ore pe săptămână au un risc cu 35% mai mare de accident vascular cerebral și un risc cu 17% mai mare de a muri din cauza bolilor cardiace ischemice, comparativ cu cei care petrec la muncă între 35 și 40 de ore pe săptămână. OMS a subliniat că orele lungi de lucru au dus la 745.000 de decese prin accident vascular cerebral și boli cardiace ischemice, în anul 2016.

Gripa și riscul cardiac

Un studiu din 2018, publicat în The British Medical Journal, a demonstrat că persoanele care suferă de gripă au un risc de șase ori mai mare să facă infarct în săptămâna imediat următoare diagnosticării comparativ cu perioada anterioară și ulterioară. Motivele nu sunt complet clare, dar este posibil ca infecția să crească vâscozitatea sângelui și să favorizeze coagularea.

În plus, gripa provoacă o reacție inflamatorie sistemică în organism. Inflamația este un răspuns normal al sistemului imunitar la infecție, dar atunci când este excesivă sau prelungită, poate duce la probleme cardiovasculare. Inflamația cronică poate deteriora pereții arteriali, favorizând acumularea de plăci aterosclerotice și creșterea riscului de formare a cheagurilor de sânge.

Bacteriile din gură pot ajunge la inimă

Bacteriile care cauzează parodontoza – o afecțiune inflamatorie cronică a țesuturilor care susțin dinții, inclusiv gingiile, osul maxilar și ligamentele periodontale – pot pătrunde în sânge și pot provoca inflamații ale pereților arterelor, ducând la la acumularea de grăsimi și la ateroscleroză. Potrivit studiilor, tratamentul bolilor gingivale poate reduce nivelul proteine C- reactive din sânge – un marker al inflamației. Medicii utilizează această analiză, alături de cea a nivelului de colesterol, pentru a prezice evenimentele cardiace, cum ar fi atacul de cord.

Accesele de furie, un pericol pentru inimă

Furia extremă poate crește de aproape cinci ori riscul de atac de cord. Riscul de accident vascular cerebral și ritm cardiac accelerat crește și el în decurs de două ore după o criză de nervi, potrivit studiilor.

Deși exprimarea furiei poate avea anumite avantaje, cercetătorii subliniază că, în același timp, furia poate crește riscul de probleme cardiace, îngreunând circulația sângelui, mai ales în cazul persoanelor care resimt constant sau cronic această emoție și care sunt deja expuse altor factori de risc cardiovasculari.

Furia cronică se caracterizează printr-o experiență frecventă și persistentă de furie intensă sau iritabilitate. Această stare continuă poate fi declanșată de diverse evenimente sau situații, inclusiv stresul zilnic, conflictele interumane, frustrările legate de muncă sau viața personală și poate fi asociată cu tulburări mintale, cum ar fi tulburarea de control al impulsurilor sau tulburările de dispoziție.

Traumele din copilărie pot crește tensiunea arterială la maturitate

Experiențele dificile din copilărie, inclusiv violența, hărțuirea și abuzul – precum și observarea suferinței altora – sunt asociate cu dezvoltarea hipertensiunii arteriale, obezității și diabetului de tip 2 în viața adultă. Un studiu publicat în 2024 a constatat că tinerii adulți care au raportat niveluri mai ridicate de stres în timpul adolescenței erau mai predispuși să sufere de hipertensiune arterială, obezitate și alți factori de risc cardiometabolici, comparativ cu colegii lor care au raportat un nivel mai scăzut de stres.

Stresul cronic din copilărie poate schimba modul în care funcționează organismul, iar efectele sentimentului de nesiguranță pot fi gestionate în moduri nesănătoase, cum ar fi izolarea socială, mâncatul pe fond emoțional sau abuzul de substanțe.