Cazul elevului de 13 ani care a atacat o profesoară. Care sunt semnele la care ne îndeamnă o psiholoagă să ne uităm chiar dacă ni se pare că avem un „copil cuminte”
Bunicul băiatului de 13 ani care a atacat cu un cuțit o profesoară și un coleg, într-o școală din Bistrița, spune că nu observase nimic neobișnuit la nepotul său, deși îl dusese la școală chiar în dimineața atacului. Părinții i-ar fi verificat calculatorul, dar nu descoperiseră nimic suspect. Profesorii îl știau drept un copil liniștit, cu rezultate foarte bune la învățătură. Bunicul susține însă că băiatul era victima bullyingului și că familia sesizase școala. Între timp, pe un cont de TikTok atribuit adolescentului au fost descoperite mesaje violente și extremiste. Cât din ceea ce gândesc adolescenții vine de pe internet și cât învață chiar de la adulții din jurul lor? Nu știm încă ce l-a determinat pe băiatul din Bistrița să comită atacul și nici ce rol au avut mesajele publicate online. Dar cazul ridică întrebări despre influențele pe care adulții le observă sau, dimpotrivă, le trec cu vederea. Psiholoaga Ramona Ivan explică pentru Totul Despre Mame.
Un copil a intrat cu un cuțit într-o școală din Bistrița, după ce pe un cont de TikTok atribuit lui apăruseră amenințări cu violența. Erau acolo, la vedere. Au devenit subiect de breaking news abia după ce doi oameni au fost răniți.
În martie 2025, ne uitam îngroziți la Adolescence, serialul Netflix despre un băiat de 13 ani acuzat că și-a ucis o colegă. Ne întrebam cum e posibil ca părinții să nu știe ce se întâmplă în mintea copilului lor, ce vede pe internet și câtă ură poate aduna fără ca adulții din jur să observe. Părea o poveste care se întâmplă altora. Astăzi, Adolescence ne duce cu gândul la Bistrița.
Cazul elevului de 13 ani din Bistrița este acum în atenția autorităților însă, dincolo de anchetă, tot ce s-a întâmplat ne obligă, ca părinți, să ne punem două întrebări: cât de bine știm ce gândesc și ce îi preocupă pe copiii noștri, chiar și atunci când îi avem lângă noi? Și cât din ura pe care o întâlnesc pe internet au învățat, poate fără să ne dăm seama, chiar de la noi?
Greșeala 1: Un copil liniștit nu este neapărat un copil care nu face probleme
„Un copil poate părea liniștit, poate avea rezultate școlare foarte bune și poate să nu fi avut manifestări agresive vizibile, fără ca adulții din jur să cunoască tot ce se întâmplă în lumea lui interioară și online”, explică psihologul Ramona Ivan.
Adolescența este perioada în care copiii încep să își construiască o identitate separată de familie. Vor să aibă intimitatea lor, să fie acceptați de prieteni, să descopere lucruri fără să le povestească părinților fiecare pas. Toate acestea sunt firești. Greșeala apare când ajungem să confundăm respectarea intimității cu retragerea noastră completă din lumea lor sau când presupunem că, dacă iau note bune, se descurcă la școală, respectă regulile și nu ne dau bătăi de cap, presupunem că sunt bine și în rest.
Citește continuarea articolului AICI.