Cazul pacientului cardiac care a murit când era plimbat între spitale: un singur angiograf la 5 județe. În Slatina există aparatul, dar niciun medic specializat
În zona Olteniei, pacienții care suferă un infarct miocardic sunt direcționați la centrul de la Spitalul Județean din Craiova, singurul la două milioane de locuitori care are și angiograf, și medici specializați în montarea de stenturi, vitale în cazul acestor afecțiuni, a explicat, într-un interviu pentru HotNews, Eugen Țieranu, unul dintre cei cinci medici supraspecializați în cardiologie intervențională din toată această regiune.
Un bărbat de 66 de ani, din Slatina, a murit, recent, în ambulanța care îl ducea la Spitalul Județean Craiova. A făcut stop cardiac de patru ori în trei ore, iar la Slatina nu era niciun cardiolog de gardă în noaptea aceea.
Și dacă ar fi fost, singura șansă a pacientului era tot să ajungă la Craiova, pentru că la Slatina, deși există un angiograf, nu sunt medici cu specializarea necesară.
Infarctul miocardic acut poate fi tratat prin cardiologie intervențională. Este vorba despre o procedură medicală prin care se implantează stenturi în arterele înfundate ale pacientului, ce reduce mortalitatea pentru acest diagnostic la doar 5%, potrivit medicului Eugen Țieranu.
Compartimentul de Cardiologie Intervențională pe care îl coordonează deservește, potrivit medicului Eugen Țieranu, două milioane de locuitori din cinci județe: Dolj, Olt, Gorj, Mehedinți și Vâlcea.
Bolile cardiovasculare sunt cauza numărul 1 de mortalitate în România: una din două persoane moare din cauza unei afecțiuni cardiovasculare, aproape dublu față de ponderea la nivelul Uniunii Europene.
În toamna anului 2018, Eugen Țieranu a făcut parte din echipa care l-a operat pe actorul Florin Busuioc, după ce acesta a suferit un infarct.
Au fost informații că în seara aceea șeful Clinicii de Cardiologie din Craiova nu a răspuns la telefon și au fost chemați de acasă doi medici, dintre care unul era la finalul rezidențiatului – Eugen Țieranu. Acesta aștepta de luni întregi ca la Clinica de Cardiologie a Spitalului Județean din Craiova să se facă angajări.
Astăzi, Eugen Țieranu este medic cardiolog cu supraspecializare în cardiologie intervențională și coordonatorul Compartimentului de Cardiologie Intervențională de la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Craiova.
Un angiograf la 5 județe
– Recent, un pacient din Slatina care a făcut stop cardiac de patru ori în trei ore a fost direcționat către spitalul dumneavoastră, însă nu a mai rezistat pe drum. Se întâmplă frecvent ca pacienții cu infarct din județele învecinate să fie trimiși la Craiova?
– În zona Olteniei există un singur centru cu laborator de angiografie unde se pot efectua astfel de proceduri – la Spitalul Județean din Craiova – și deservește 5 județe: Dolj, Olt, Gorj, Mehedinți și Vâlcea.
Toți pacienții care suferă un infarct miocardic sunt trimiși către centrul de la Spitalul Județean din Craiova.
Din păcate, este un deficit în ceea ce înseamnă laboratoarele de angiografie și cateterism cardiac și în regiunea Olteniei, dar și la nivel de țară. Aceste centre sunt foarte puține, raportat la numărul de locuitori.
Un astfel de laborator ajunge să deservească chiar și o populație de 2 milioane de locuitori.
Asta în condițiile în care, așa cum știm foarte bine, bolile cardiovasculare sunt extrem de răspândite nu numai la noi în țară, ci în toată lumea, iar mulți pacienți au nevoie de astfel de intervenții: coronarografie, angioplastii, implantare de stimulatoare – fie ele mai urgente sau mai puțin urgente.
Până acum 7 ani, pacienții erau trimiși la București, la 200 de kilometri distanță
– Cât de important este să se intervină la timp, din punct de vedere medical, pentru un pacient cu infarct?
– Știm foarte bine că la un pacient cu infarct miocardic, „timpul înseamnă mușchi” – cu cât pacientul ajunge mai repede să beneficieze de această procedură, cu atât șansele de recuperare și de a avea o viață normală după un infarct miocardic sunt mai mari.
La Craiova, din fericire, aceste intervenții au demarat în urmă cu aproximativ 7 ani. Până atunci, zona Olteniei era privată complet de astfel de proceduri.
Pacienții erau trimiși în cel mai apropiat centru, care însemna atunci București. Vă dați seama. 200 și ceva de kilometri, o distanță destul de lungă. Condiții atmosferice poate nu de puține ori nefavorabile ca să poată să ajungă în timp util.
– Câte astfel de centre ar trebui să avem în România?
– Mergând la congrese, conferințe, am aflat că în Germania există un laborator de angiografie la fiecare 20.000 de locuitori. Un oraș de 80.000 de locuitori avea 4 astfel de aparate. E cu totul și cu totul altă situație. Și pentru medici, alt volum de muncă.
Noi, în Craiova, suntem 5 medici în acest moment și trebuie să asigurăm linie de gardă non stop. Tratăm intervențional în jur de 2.700 de pacienți în fiecare an, dintre care 1.000 de cazuri sunt cu infarct miocardic acut. Suntem suprasolicitați. Asta din cauza lipsei infrastructurii.
Dacă ar exista câte un angiograf în fiecare reședință de județ din zona Olteniei și acolo ar fi medici pregătiți să facă, s-ar împărți și munca.
De ce nu sunt mai mulți specialiști
– Cardiologia intervențională este o supraspecializare a medicilor cardiologi. Dacă nu avem suficiente centre, cum stăm la numărul de specialiști?
– Nici numărul medicilor care să efectueze acest tip de proceduri nu este suficient.
Probabil nu se axează mulți dintre colegi pe această supraspecializare, unul dintre principalele motive fiind lipsa unui loc de muncă: dacă se pregătesc să facă proceduri de cardiologie intervențională, nu știu dacă vor avea unde să își desfășoare activitatea, din cauza lipsei centrelor.
Al doilea motiv poate fi și acela că este o muncă ce implică riscuri. Medicii pot fi acuzați, blamați. Într-un infarct miocardic, chiar dacă medicul face tot ceea ce poate, pacientul poate muri. Orice medic care face proceduri de cardiologie intervențională este oarecum cu sabia deasupra capului.
Dacă se întâmplă ca pacientul să nu supraviețuiască, te poți trezi cu scandaluri, cu scandaluri în presă etc. De aceea cred că medicii nu își mai aleg aceste meserii, care uneori erau cele mai căutate: cele de a opera, de a face intervenții salvatoare de vieți.
Nu vorbim despre recuperare medicală, dermatologie sau alt tip de practică medicală care nu implică riscuri sau implică riscuri mult mai mici. Iar acest aspect îi demoralizează pe colegii mai tineri și îi face să nu mai meargă către ramurile cele mai grele ale medicinei.
Spitalul din Slatina are angiograf, dar nu are medici
– Spitalul Județean din Slatina spune că a achiziționat recent un angiograf care a costat aproximativ 1,2 milioane de euro și care este acum în proces de autorizare. Dar nu găsește medici.
– Autoritățile din județul Olt au făcut eforturi și au achiziționat un angiograf la Spitalul Județean din Slatina, în speranța de a putea să trateze intervențional pacienții cu boli cardiovasculare la acest spital.
La Slatina, din păcate, au făcut acest efort, dar acum se lovesc de lipsa personalului (n.red: în prezent, la Spitalul Județean din Slatina este în desfășurare concurs pentru angajarea a 4 medici cardiologi, însă nu există până acum niciun candidat).
Cred că totuși se va rezolva în viitorul apropiat. Investiții se vor face, probabil aparatura necesară va fi achiziționată în mai multe spitale, rămânând doar ca partea de cardiologie intervențională să devină puțin mai atractivă pentru medici.
Orice medic care intră în sala de operație face tot ceea ce știe mai bine pentru a salva viața pacientului, dar nu întotdeauna reușim să facem lucrul acesta. În situațiile în care pacientul nu supraviețuiește, singurul considerat vinovat este medicul.
Mortalitatea prin infarct se reduce la 5%
– Care este rata de supraviețuire la pacienții cu infarct care ajung să facă această procedură?
– În principiu, după apariția programului RO-STEMI, în care pacienții cu infarct miocardic sunt transferați către cel mai apropiat centru de cardiologie intervențională, mortalitatea în infarctul miocardic acut a scăzut de la 13% la 5%.
Centrele cu serviciu de cardiologie intervențională, cu gardă, au în general o mortalitate în infarctul miocardic undeva la 5% sau chiar sub 5%. În celelalte centre, mortalitatea este mai mare, din diverse motive. Cum s-a întâmplat și în cazul de la Slatina, când pacientul a decedat pe drum. Același lucru se putea întâmpla și în sala de intervenție.
Dar în mod clar, șansele de supraviețuire sunt mult mai mari într-un centru cu cardiologie intervențională.
– Ce simte un medic atunci când pierde un pacient?
– În general, în spitale, medicii fac tot ceea ce pot, dar nu întotdeauna rezultatul este cel dorit de către familie, aparținători și de medic.
Am tratat intervențional mii de pacienți cu infarct. Când se termină cu bine toată lumea este mulțumită.
Dar au fost și câteva cazuri – și le am în minte – în care am făcut tot ce am știut mai bine ca să salvez viața pacientului, dar nu am reușit acest lucru.
Și atunci este o dramă și pentru familie, dar să știți că și medicii au nopți nedormite, gândindu-se ce ar fi putut să facă mai bine. Asta chiar dacă nu se putea face nimic mai bine în niciun centru din țară sau din lume.
Doar 22 de spitale din România au angiograf. 6 sunt în București
Doar 22 de spitale din România asigură tratament intervenţional pentru pacienţii cu infarct miocardic acut, arată datele transmise de Ministerul Sănătății, la solicitarea HotNews.
Șase dintre aceste spitale sunt în București, două sunt la Târgu Mureș, două la Iași și două la Cluj. Timișoara, Oradea, Brașov, Baia Mare, Brăila, Ploiești, Constanța, Suceava, Pitești și Craiova au câte un spital cu laborator de angiografie.
Practic, din 41 de județe, în 28 nu există niciun centru care să asigure tratament intervenţional pentru pacienţii cu infarct miocardic acut.
Lista spitalelor care tratează intervențional pacienţi cu infarct miocardic acut (sursa: Ministerul Sănătății pentru HotNews):
- Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C.C. Iliescu“ București;
- Spitalul Universitar de Urgență București;
- Spitalul Clinic de Urgență (Floreasca) București;
- Spitalul Universitar de Urgență Elias;
- Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila“ București;
- Spitalul Clinic de Urgență «Bagdasar-Arseni» București;
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș;
- Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș;
- Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara;
- Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Nicolae Stăncioiu“ Cluj-Napoca;
- Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. dr. George I.M. Georgescu“ Iași;
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor;
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca;
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov;
- Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș“ Baia Mare;
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila;
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Ploiești;
- Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei“ Constanța;
- Spitalul Județean de Urgență „Ioan cel Nou“ Suceava;
- Spitalul Județean de Urgență Pitești;
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova;
- Spitalul Județean de Urgență «Sfântul Spiridon» Iași.
Bolile de inimă ucid de două ori mai mulți oameni în România decât în UE
Bolile de inimă sunt principala cauză de mortalitate atât în România, cât și în lume. În România, una din două persoane moare din cauza unei afecțiuni cardiovasculare, aproape dublu față de ponderea la nivelul Uniunii Europene.
Între 130.000 și 170.000 de români mor anual din cauza bolilor cardiovasculare, în timp ce cancerul ucide în jur de 50.000 de persoane.
În România, una din patru persoane – peste 4 milioane de români – se află în evidența medicului de familie cu o boală cardiovasculară.
Boala cardiovasculară continuă să rămână principala cauză de mortalitate și în lume. Decesele cauzate de bolile cardiovasculare rămân alarmant de ridicate. Se estimează că în anul 2030 vor atinge cifra de 23 de milioane, deși ratele generale ale mortalității s-au redus în ultimele decenii, arată o analiză a Institutului Național de Sănătate Publică.
Grupul bolilor cardiovasculare includ afecțiuni ale inimii, boala vasculară cerebrală și boli ale aparatului circulator cuprind toate bolile inimii și ale sistemului circulator, incluzând hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, insuficiența cardiacă, infarctul și accidentul vascular cerebral.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro