Cazul uciderii disidentului Gheorghe Ursu: Procurorii au terminat cercetarile si au trimis in judecata patru persoane

Procurorii militari au terminat cercetarile in cazul Gheorghe Ursu si au trimis au trimis in judecata patru persoane acuzate ca au provocat moartea disidentului pe timpul regimului comunist.

Potrivit procurorului militar Marian Lazar, Parchetul General a decis sa-i trimita in judecata pe maiorul in rezerva Marin Pirvulescu si pe colonelul in Rezerva Vasile Hodis, fosti membri ai Securitatii, pentru infractiuni contra umanitatii.

Pe 21 martie 2013, Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti dispusese neinceperea urmaririi penale fata de Parvulescu pentru infractiunea de omor.

Fostii ministri de interne Tudor Postelnicu si George Homosteanu au fost trimisi si ei in judecata pentru complicitate la infractiuni contra umanitatii.

Dosarul a fost trimis spre judecare la sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Ce acuza procurorii, potrivit comunciatului Parchetului General:

„In perioada ianuarie – noiembrie 1985, inginerul disident Ursu Gheorghe Emil a facut obiectul urmaririi informative si judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la data de 21 septembrie 1985 si decedand la data de 17 noiembrie 1985 in Spitalul Penitenciar Jilava.

Pentru a disimula adevaratul obiect al cercetarii disidentului Ursu Gheorghe Emil si pentru a putea face ‘dovada’ ca nu exista un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au ‘inventat’ infractiunea de detinere si operatiuni interzise cu mijloace de plata straine.

In realitate, asa cum reiese din materialul probator administrat in cauza, reprezentantii Departamentului Securitatii Statului erau interesati de aspecte precum: legaturile disidentului cu postul de radio Europa Libera, relatiile si discutiile cu lumea literara si artistica din tara si din diaspora, impresiile consemnate in jurnalul personal despre politica statului si despre conducatorii partidului si statului comunist.

Inculpatii Parvulescu Marin si Hodis Vasile, in calitate de ofiteri in cadrul Directiei a VI-a Cercetari penale din Departamentul Securitatii Statului, au exercitat actiuni represive si sistematice (filaj, urmarire informativa, perchezitii, audieri sistematice, acte de violenta fizica si psihica) asupra victimei inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, actiuni care au avut ca urmare producerea de suferinte fizice sau psihice grave si au fost de natura sa-i aduca o atingere grava a drepturilor si libertatilor fundamentale, in principal a dreptului la viata.

De asemenea, inculpatii Homostean George, in calitate de ministru de interne, si Tudor Postelnicu, in calitate de sef al Departamentului Securitatii Statului, in cursul lunilor octombrie si noiembrie 1985, au transmis catre Ambasadele Romaniei de la Paris si Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv si politic al actiunilor intreprinse de inculpatii maior (rez.) Parvulescu Marin si col. (rez.) Hodis Vasile impotriva lui Ursu Gheorghe Emil, in perioada in care acesta a facut obiectul urmaririi informative si judiciare pentru opinii considerate ostile regimului comunist.

De asemenea, la solicitarea comunitatii internationale si a unor oameni politici din SUA de a primi informatii referitoare la situatia disidentului roman, acestia au ascuns caracterul represiv al actiunilor indreptate impotriva lui Ursu Gheorghe Emil, inculpatii Homostean George si Tudor Postelnicu inlesnind astfel savarsirea faptelor comise de inculpatii maior (rez.) Parvulescu Marin si col. (rez.) Hodis Vasile.

Totodata, in exercitarea abuziva a functiilor detinute, cei doi fosti demnitari au intreprins demersuri dolosive in scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetarii disidentului Ursu Gheorghe Emil si, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia.”

Informatii de context:

Gheorghe Ursu, inginer de constructii, poet si scriitor, a fost cercetat de Securitate in anii ’80, dupa ce a trimis scrisori catre Europa Libera si pentru ca tinea un jurnal in care nota ororile conducerii comuniste.

Andrei Ursu sustine ca Pirvulescu a fost cel care l-a anchetat mai intai in stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru ca acesta din urma a refuzat sa-si denunte prietenii (printre care cunoscutii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosasu), Securitatea a hotarat ‘continuarea cercetarilor sub stare de arest’, ‘urmand ca in cercetari sa se clarifice si natura relatiilor’ cu acei prieteni.

Pentru a incerca sa evite un caz de persecutie politica ce ar fi fost neprielnic pe plan international regimului Ceausescu, Securitatea i-a inscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985.

A fost inchis intr-o celula cu doi detinuti de drept comun, Marian Clita si Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securisti sa exercite acte de violenta asupra lui.

Conform marturiilor aflate in dosar, timp de doua luni (pana la 17 noiembrie 1985), ofiterul de securitate Marin Pirvulescu l-a anchetat si torturat pe Gheorghe Ursu in arestul Militiei din Calea Rahovei (arest aflat in aceeasi cladire cu Directia de Cercetari Penale a Securitatii).

Inginerul Gheorghe Ursu a murit pe 17 noiembrie 1985, in arestul Militiei Bucuresti, in urma batailor primite de la Marin Pirvulescu si de la alti ofiteri de securitate.

Pana acum, trei persoane au fost condamnate in acest caz: col.(r) Tudor Stanica, pe atunci seful Militiei din Capitala, col.(r) Mihai Creanga, adjunctul sau, si Marin Clita, colegul de celula al disidentului, fiecare primind cate 20 de ani de inchisoare.

Tudor Stanica nu a facut nicio zi de inchisoare, invocand motive medicale, Mihai Creanga a scapat dupa zece ani, iar detinutul de drept comun Marin Clita a iesit din puscarie dupa noua ani, pentru buna purtare.

La randul sau, Marin Pirvulescu recunoaste ca l-a anchetat pe Gheorghe Ursul cand acesta era liber, insa neaga ca l-ar fi torturat.

In 2007, fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei, a depus o plangere impotriva lui Marin Pirvulescu, in care cerea procurorilor de la Parchetul Militar sa-l cerceteze pentru tortura motivata politic.

Dupa trei ani, Parchetul Militar trimite plangerea la Parchetul General, unde este deschis un dosar penal, insa, in anul 2011, Parchetul General isi declina competenta in favoarea Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, schimband si incadrarea juridica a faptelor reclamate, din crime impotriva umanitatii in omor.

Pe 21 martie 2013, Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti a dispus neinceperea urmaririi penale pentru infractiunea de omor. Andrei Ursu a atacat rezolutia procurorului la Tribunalul Bucuresti, instanta care si-a declinat competenta si a trimis dosarul la Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti, aceasta ultima instanta respingand in octombrie 2013 plangerea lui Andrei Ursu.

Procurorii militari din Parchetul instantei supreme au inceput insa, in ianuarie 2015, urmarirea penala in dosarul privind moartea disidentului Gheorghe Ursu, pentru infractiuni contra umanitatii, cu privire la actiunile represive la care acesta a fost supus in perioada regimului comunist.