Cazuri de exceptie. Cum scapa Copos de judecata in dosarul Loteria
Acuzat de evaziune fiscala de peste 1 milion de euro, George Copos are mari sanse sa scape in dosarul Loteria. Pestre 3 ani, adica in 2012, faptele se prescriu. De aproape trei ani procesul bate pasul pe loc. In doi ani jumatate nu s-a intamplat nimic. Din ianuarie, va face pasi inapoi. Procesul a avut vineri un nou termen la Inalta Curte dar s-a amanat iarasi. La urmatorul termen, stabilit pentru luna ianuarie 2009, procesul risca sa o ia de la inceput. Care este insa arma care ucide marile dosare? Cum reusesc avocatii sa le amane ani de zile? Care este antidotul? La cine e solutia?
George Copos nu mai este nici senator, nici demnitar, astfel ca Inalta Curte de Casatie si Justitie isi va declina in mod previzibil competenta. Altfel spus, dosarul va fi trimis la Judecatorie iar Copos va fi judecat in instantele obisnuite, ca un simplu cetatean.
La Judecatorie are toate sansele sa stea un an sau doi. Urmeaza recursul la Tribunal si Curtea de Apel. Alte amanari, alti ani pierduti. “Una peste alta,judecata in dosarul Loteria n-are cum sa dureze mai putin de 6 ani”, au declarat pentru HotNews.ro surse judiciare.
Altfel spus, Copos e ca si scapat. Presupusele infractiuni comise de Copos in 2004, evaziune fiscala, sunt fapte care se prescriu in 2012. Peste trei ani procesul poate lua sfarsit, Copos nu mai poate fi condamnat.
Arma de exceptie
Cea mai eficienta si sigura arma care amana procese se cheama exceptia de neconstitutionalitate.Au folosit-o cu succes Adrian Nastase si Miron Mitrea cand au ajuns in fata judecatorilor. A utilizat-o si George Copos care si-a intarziat procesul 2 ani si jumatate. Odata invocata de avocati, judecatorii n-au de ales si o trimit Curtii Constitutionale. In tot acest timp, procesul balteste.
Procurorii anticoruptie l-au trimis pe Copos in judecata in 6 iunie 2007. Avocatii sai au ridicat rapid clasica exceptie de neconstitutionalitate, atacand un articol din legea dupa care functioneaza Directia Nationala Anticoruptie. Au incercat sa demonstreze ca DNA calculeaza prejudiciul incalcand legea fundamentala pentru ca se raporteaza la euro in timp ce moneda nationala este leul. Au cerut si recalcularea prejudiciului, incercand sa-l scada sub un milion de euro astfel incat sa dovedeasca faptul ca dosarul Loteria nu este de competenta DNA.
“Exceptia a fost admisa, dosarul s-a restituit la procurori. DNA a declarat recurs, s-a admis recursul, dar dosarul s-a trimis din nou la procurori pentru recalcularea prejudiciului”, a explicat pentru HotNews.ro Gheorghita Mateut, unul dintre avocatii lui Copos. Baletul cu judecatorii Curtii Constitutionale a durat pana in toamna lui 2007 iar de atunci dosarul s-a tot amanat.
UNJR: Schimbati legea!
Judecatorii cred ca legea Curtii Constitutionale trebuie schimbata rapid, astfel incat procesele sa poata continua chiar daca avocatii invoca exceptii de neconstitutionalitate.
“Ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate a devenit un instrument de tergiversare a dosarelor, in special in cauzele penale. Exista o solutie foarte simpla: modificarea legii Curtii Constitutionale. A existat o initiativa in acest sens, dar s-a pierdut pe drum.
Dinamica Sesizarilor Foto: HotNews.ro |
Proiectul ar trebui reluat cat mai repede.
O alta solutie la care UNJR s-a gandit este adoptarea teoriei “actului clar” din doctrina franceza. Alfel spus, daca exceptia ridicata in timpul procesului este vadit nefondata si judecatorului ii este clar modul in care o va solutiona Curtea (in sensul ca exceptia a fost respinsa deja) sa aiba posibilitatea sa continue procesul fara sa fie nevoie sa sesizeze Curtea Constitutionala”, a explicat pentru HotNews.ro Dana Garbovan, presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania.
Fostul ministru al justitiei, Tudor Chiuariu, el insusi cercetat penal in dosarul Posta, a initiat pe vremea cand facea parte din Guvernul Tariceanu un proiect de lege care prevedea ca judecatorii sa poata decide daca intrerup sau nu procesul atunci cand avocatii ridica exceptii de neconstitutionalitate.
“Proiectul de lege a trecut de Camera Deputatilor si acum e la Senat, la Comisia juridica. Sper ca noul Parlament sa-l reia rapid, voi urmari personal acest proiect”, afirma Chiuariu. Cine va avea insa interesul sa-l sustina? Nume grele din noul parlament sunt pe punctul de a fi trimise in judecata si n-au, teoretic, nici un interes sa scurteze durata proceselor.
“Eu nu pornesc de la premisa de rea credinta. S-au mai schimbat oamenii. In plus, noile Coduri merg pe aceeasi idee. In sensul ca lasa judecatorului, de la caz la caz, posibilitatea sa decida daca suspenda sau nu cursul procesului”, a mai spus Chiuariu.
Exceptii utile in dosare mari si mici
Daca regulile nu vor fi modificate, exceptiile de neconstitutionalitate ridicate de avocati vor lungi mai departe procesele cu luni sau chiar ani de zile. Arma exceptiei de neconstitutionalitate nu intarzie insa doar dosarele mari, ci si cazuri mai mici.
De pilda, imigrantii ilegali prinsi pe teritoriul Romaniei scapa, de regula, invocand in mod abuziv o exceptie de neconstitutionalitate. Abuziva sau nu, judecatorii se vad obligati sa trimita exceptia la Curtea Constitutionala si sa intrerupa procesul. Astfel, imigrantii ilegali sunt lasati in libertate.
“Sunt avocati care invoca in mod frecvent exceptia de neconstitutionalitate doar ca sa obtina o amanare. Este nedrept, este inechitabil, se impune o modificare a legii astfel incat sa nu se impiedice continuarea procesului decat in cazul in care judecatorul dispune altfel”, declara si avocatul lui Copos, Gheorghita Mateut, considerat unul dintre maestrii amanarilor pe motive procedurale.
Potrivit statisticilor realizate de Curtea Constitutionala, numarul exceptiilor de neconstitutionalitate s-au inmultit ingrijorator in ultimii ani. Daca la inceputul anilor 2000 se ridicau in instanta cateva sute de exceptii pe an, in 2008 au fost invocate peste doua mii (vezi statistica din tabel realizata de Curtea Constitutionala). In 2000, judecatorii s-au pronuntat pe 326 de exceptii. In 2008, Curtea Constitutionala a pronuntat 1.283 decizii pana in noiembrie 2008.