CCR decide astăzi dacă magistrații se vor putea pensiona în continuare la 50 de ani și cu pensii ca acum / „Dezbaterile care au început sunt puternice” / Tensiune în Guvernul Bolojan
Legea pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului crește vârsta de pensionare a magistraților și le modifică felul în care se calculează pensia, ambele treptat, în interval de 15 ani. Legea se află astăzi pe masa Curții Constituționale, după ce ÎCCJ a susținut că documentul nu e constituțional. „Dezbaterile dintre judecători au început, odată cu venirea raportului judecătoarei Simina Tănăsescu, și sunt puternice”, a descris situația un om din CCR. Încă două surse din CCR au confirmat, pentru HotNews, starea de dispută din cadrul Curții.
Legea supusă astăzi discuțiilor din plenul Curții Constituționale este cea pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat a doua oară răspunderea în Parlament, după ce prima dată legea a fost respinsă de Curtea Constituțională. Motivul CCR de respingere a fost lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
Guvernul a cerut avizul CSM, care a fost negativ. Legea a ajuns din nou la CCR. Înainte de ședința în plen, s-a întocmit un raport, în cadrul Curții.
Ce conține raportul Siminei Tănăsescu
Raportul privind proiectul a fost elaborat de președinta CCR, Simina Tănăsescu. Conform a trei surse din Curte, „raportul nu are o direcție clară, de admitere sau de respingere” a contestației făcute de Înalta Curte de Casație și Justiție. Raportul „ridică mai multe întrebări”, potrivit surselor HotNews.
Astăzi vor avea loc discuțiile oficiale, din plen. Este însă în tradiția Curții, după model occidental, ca să existe „discuții între membri CCR, mediate sau nu de staffurile acestora”, purtate înainte de ședința de plen. Se caută armonizarea perspectivelor.
În acest caz, aceste discuții au rămas mai degrabă în zona divergenței și au fost caracterizate de dispute „puternice”, conform unei caracterizări din interior.
La finalul dezbaterilor de azi, cei nouă judecători constituționali vor vota dacă sesizarea ICCJ este admisă (adică legea lui Bolojan pică) sau respinsă (adică legea lui Bolojan merge mai departe spre promulgare la președintele României).
Informații din interiorul Guvernului susțin că există „o tensiune” față de această decizie. „Informațiile pe care le avem sunt contradictorii și nu vrem să anticipăm”, a declarat un membru al cabinetului pentru HotNews, sub condiția confidențialității.
Cine sunt cei nouă judecători CCR care vor lua decizia crucială
Judecătorii CCR care urmează să decidă asupra legii privind pensiile magistraților sunt aceeași care, cu un vot de 5 la 4, au picat, în luna octombrie, prima variantă a legii privind modificarea pensiilor magistraților. Legea a fost atacată la Curtea Constituțională tot de către Înalta Curte, condusă de judecătoarea Lia Savonea.
Atunci, potrivit surselor HotNews, cei cinci judecători care au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate a legii privind pensiile magistraților au fost: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Marian Busuioc.
Cei patru judecători care au votat împotriva admiterii sesizării Curții Supreme, adică pentru constituționalitatea legii, au fost: Simina Tănăsescu, Laura-Iuliana Scântei, Csaba Astzalos și Dacian Cosmin Dragoș.
Cine sunt cei nouă judecători CCR:
- Simina Tănăsescu, președinta CCR – fost profesor la Facultatea de Drept de la Universitatea din București. După alegerea lui Klaus Iohannis a devenit consilier prezidențial, iar în 2019 a fost numită de președintele Klaus Iohannis în funcția de membru al Curții Constituționale. În iulie 2025, a fost aleasă președinte al Curții Constituționale pe un mandat de trei ani.
- Gheorghe Stan – fost procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) înainte de a fi numit în 2019 în funcția de membru al Curții Constituționale prin decizia Camerei Deputaților la propunerea PSD.
- Cristian Deliorga – ocupă funcția de judecător CCR din 2019, fiind numit de Senat la propunerea PSD. Între 1982 și 2006 a ocupat funcția de procuror în mai multe parchete din județul Constanța, iar apoi a devenit judecător. A devenit cunoscut după ce a pronunțat sentința de condamnare la închisoare a lui Mircea Băsescu.
- Laura-Iulia Scântei – a fost notar și parlamentar liberal înainte de a fi numită de Senat, în 2022, în funcția de judecătoare la Curtea Constituțională, la propunerea PNL.
- Bogdan Licu – este judecător la CCR din 2022 la propunerea PSD, prin votul Camerei Deputaților. A fost vicepreședinte al CSM, după care a ocupat pe rând funcțiile de prim adjunct al procurorului general, adjunct al procurorului general, delegat în funcția de procuror general și prim adjunct al procurorului general.
- Mihaela Ciochină – a fost numită de președintele Klaus Iohannis în 2022 la Curtea Constituțională. Anterior, a fost, între 2015 și 2022, consilier al președintelui Iohannis. Înainte de Cotroceni, Cochină a lucrat la Senatul României, unde a avut mai multe funcții de execuție.
- Marian Busuioc – judecător al Curții Constituționale a României (CCR) numit de Senat la propunerea PSD din iulie 2025, Mihai Busuioc a ocupat, în ultimii 15 ani, funcții de conducere în mai multe instituții importante din România. A fost pe rând în funcții de conducere la Curtea de Conturi, Ministerul Dezvoltării sau Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. El a fost inclusiv secretar general al Guvernului.
- Csaba Asztalos – a fost membru CNCD de la înființarea instituției, din 2002 până în iulie 2025. În 2005 a fost ales prima data președinte al CNCD, funcție ocupată până în 2009. În perioada ianuarie-aprilie 2010, a fost consilier al lui Marko Bela pe problematica prevenirii și combaterii discriminării, pe cand liderul UDMR era vice prim-ministru. În aprilie 2010, Csaba Asztalos a fost ales din nou în funcția de președinte al CNCD, funcție pe care a exercitat-o până în iulie 2025 când a fost numit la CCR de Camera Deputaților cu susținerea UDMR.
- Dacian Cosmin Dragoș – profesor la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, Dacian Cosmin Dragoș a fost numit de președintele Nicușor Dan la Curtea Constituțională. În perioadele 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, funcție din care a demisionat în semn de protest după decizia Consiliului prin care s-a stabilit că Lucian Bode nu a plagiat în lucrarea sa de doctorat, decizie care contrazicea verdictul dat de Universitatea Babeș-Bolyai în acest caz.
Ce prevede legea care modifică pensiile magistraților
Legea pentru care Ilie Bolojan și-a asumat a doua oară răspunderea în Parlament, în 2 decembrie, are o singură diferență majoră față de prima variantă, care a picat la CCR în luna octombrie. Față de prima variantă, legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10.
- Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în forma anterioară propusă de Guvernul Bolojan.
- Perioada de tranziție însă a crescut de la 10 la 15 ani. Concret, asta înseamnă că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani.
- În fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani.
- Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate.
- Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.
Prima dată, premierul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe legea privind pensiile magistraților în 1 septembrie. În 20 octombrie, Curtea Constituțională a respins legea pe formă, argumentând că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Cum a motivat ICCJ atacarea legii la CCR: „Încalcă brutal independența justiției”
Instanța supremă susține că modificările făcute de Guvernul Bolojan „discriminează magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu, încalcă standardele internaționale , încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului, încalcă de asemenea caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale”.
ICCJ mai susține că legea „utilizează termeni neclari și prezintă lacune normative care o fac incompatibilă cu standardele de calitate și previzibilitate într-un stat de drept”.
„Legea creează discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși magistrații sunt singurii care au statut constituțional garantat (…) Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraților, plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din net. La alte categorii există limitări raportate la valoarea netă mult superioară, de la 80% în sus. Discriminarea este evidentă și nejustificată, raportată la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului”, a acuzat purtătorul de cuvânt al instanței supreme, Victor Alistar.
CSM a dat aviz negativ: „Guvernanții care au creat această situație nu au înțeles să își ceară scuze”
În 27 noiembrie, legea a primit aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii, aviz care este consultativ.
Președinta CSM, Elena Costache, a acuzat, în ședința Consiliului în care a fost emis avizul, că magistrații au fost „supuși unui veritabil asediu din partea lideri unor politici”:
„Au ajuns să influențeze într-o asemenea manieră opinia publică încât am devenit o adevărată țintă a unei campanii de ură, de denigrare, de dezinformare, în care toate reacțiile noastre firești într-o astfel de luptă au fost prezentate într-o manieră neconformă realități.
Stiți cu toții și este de notorietate că, cel puțin de șase luni de zile, ne-am desfășurat activitatea în niște condiții cu care nu știu dacă Consiliul, ca instituție, s-a mai confruntat, poate doar vechiul consiliu, în perioada 2018-2019, la modificările la Legile Justiției”.
Ea a spus că s-a ajuns ca „justiția să reprezinte principala problemă în această țară, ca justiția să fie tratată ca o chestiune care trebuie scoasă în afara oricărui sistem democratic, care trebuie demonizată și fără rezolvarea acestei probleme țara nu își poate parcurge drumul european”:
„Nu am alergat după privilegii pentru că nu avem astfel de privilegii. Nu am alergat după bani, nu am alergat după nimic din ceea ce ar putea să ne întărească așa-zisa putere, pentru că puterea noastră este cea dată de constituție și dacă am făcut ceva în toată această perioadă nu a fost decât să luptăm pentru apărarea independenței, a cărui prezervare are un impact direct asupra cetățeanului, asupra justițiabilului, ca fiind cel care beneficiază de actul de justiție.
(…) Cei care au pornit toată această situație, care au generat-o nici până la această oră nu au înțeles să iasă public și să spună adevărul și nu au înțeles să-și ceară scuze, în opinia mea”.
Ce spune Ilie Bolojan
Premierul Ilie Bolojan spunea, cu ocazia primului proiect de lege privind pensiile magistraților, că dacă această lege ar fi respinsă de CCR Guvernul nu ar mai avea „legitimitatea” necesară pentru a continua cu alte reforme.
La începutul lunii septembrie, HotNews l-a întrebat concret pe premierul Ilie Bolojan într-o conferință de presă dacă își va da demisia în cazul în care proiectul de lege privind pensiile magistraților va pica la CCR.
„Când ai un proiect important care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”, a răspuns atunci Bolojan.
Întrebat în ultimele zile ce va face în situația în care va pica pentru a doua oară legea la CCR, Ilie Bolojan nu a mai făcut declarații atât de ferme, precizând că, din punctul său de vedere, legea respectă prevederile constituționale.
„Acest proiect răspunde la trei aspecte importante, în primul rând, la un aspect de inechitate socială pe care cetățenii țării noastre îl percep. Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 40 și 50 de ani, și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu, sau așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu.
Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc cu autobuzele la serviciu, care țin benzile de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect. Investitorii noștri, nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional. Deci această propunere răspunde unui aspect de echitate socială și corectează o nedreptate acumulată în acești ani”, a spus Bolojan în Parlament, când și-a asumat a doua oară răspunderea pe această lege.
De acest proiect de lege depinde și un jalon al Programului Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 231 de milioane de euro, bani europeni. Data limită pentru îndeplinirea acestui jalon era 28 noiembrie.
INTERVIURILE HotNews.ro