Curtea Constituțională amână, după ore de dezbateri, decizia pe pensiile magistraților / Noul termen – duminică, după Crăciun

După mai bine de trei ore de discuții aprinse, cei 9 judecători ai CCR au amânat pentru duminică, 28 decembrie, o decizie pe legea Guvernului Bolojan prin care ar crește vârsta de pensionare a magistraților și le-ar fi diminuate pensiile.

„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – 28 decembrie ora 13,00”, a anunțat CCR.

Ședința CCR a început la ora 10.00, iar timp de o oră Curtea a dezbătut sesizări pe alte legi. Dezbaterile pe modificările aduse pensiilor magistraților au început la ora 11.00 și s-au încheiat în jurul orei 15.50, în acest timp judecătorii constituționali având o pauză de o oră.

În 28 decembrie, când a fost stabilit noul termen, se va împlini o lună de când România trebuia să adopre aceste modificări la pensiile magistraților, pentru a primi de la Comisia Europeană 231 milioane de euro prin PNRR.

Ce invocă ICCJ, condusă de Lia Savonea, în sesizarea către CCR

În sesizarea către CCR, Înalta Curte a susținut, printre altele, că modificările făcute de Guvernul Bolojan „discriminează magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu”.

Instanța supremă susține că legea încalcă Constituţia prin faptul că:

• „Discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
• Încalcă brutal independenţa justiţiei;
• Elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi;
• Încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO;
• Încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale;
• Utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept”.

ICCJ, condusă de Lia Savonea, mai susține în sesizarea către CCR că „urgența proiectului nu a fost demonstrată sau a fost construită pe o realitate contrafactuală” pentru următoarele motive:

„Invocarea condiţionalităţilor Jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context şi este neconformă cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană, obiectul nefiind stabilirea modalităţilor de pensionare care fusese apreciat ca îndeplinit, ci propunerea iniţială privind supraimpozitarea.

Invocarea condiţiilor economice care necesită intervenţia nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori şi care justifică urgenţa invocată”.

De acest proiect de lege depinde un jalon al Programului Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 231 de milioane de euro, bani europeni. Data limită pentru îndeplinirea acestui jalon era 28 noiembrie.

Ce prevede legea care modifică pensiile magistraților

Legea pentru care Ilie Bolojan și-a asumat a doua oară răspunderea în Parlament, în 2 decembrie, are o singură diferență majoră față de prima variantă, care a picat la CCR în luna octombrie. Față de prima variantă, legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10. 

• Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în forma anterioară propusă de Guvernul Bolojan.
• Perioada de tranziție însă a crescut de la 10 la 15 ani. Concret, asta înseamnă că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani.
• În fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani. 
• Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate.
• Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.

În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.

Legea are aviz negativ de la CSM: „Nu am alergat după privilegii pentru că nu avem astfel de privilegii”

Prima dată, premierul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe legea privind pensiile magistraților în 1 septembrie. În 20 octombrie, Curtea Constituțională a respins legea pe formă, argumentând că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Proiectul aflat acum pe masa CCR a primit aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii, aviz care este consultativ.

Președinta CSM, Elena Costache, a acuzat, în ședința Consiliului în care a fost emis avizul, că magistrații au fost „supuși unui veritabil asediu din partea lideri unor politici”:

„Au ajuns să influențeze într-o asemenea manieră opinia publică încât am devenit o adevărată țintă a unei campanii de ură, de denigrare, de dezinformare, în care toate reacțiile noastre firești într-o astfel de luptă au fost prezentate într-o manieră neconformă realități.

Stiți cu toții și este de notorietate că, cel puțin de șase luni de zile, ne-am desfășurat activitatea în niște condiții cu care nu știu dacă Consiliul, ca instituție, s-a mai confruntat, poate doar vechiul consiliu, în perioada 2018-2019, la modificările la Legile Justiției”.

Ea a spus că s-a ajuns ca „justiția să reprezinte principala problemă în această țară, ca justiția să fie tratată ca o chestiune care trebuie scoasă în afara oricărui sistem democratic, care trebuie demonizată și fără rezolvarea acestei probleme țara nu își poate parcurge drumul european”:

„Nu am alergat după privilegii pentru că nu avem astfel de privilegii. Nu am alergat după bani, nu am alergat după nimic din ceea ce ar putea să ne întărească așa-zisa putere, pentru că puterea noastră este cea dată de constituție și dacă am făcut ceva în toată această perioadă nu a fost decât să luptăm pentru apărarea independenței, a cărui prezervare are un impact direct asupra cetățeanului, asupra justițiabilului, ca fiind cel care beneficiază de actul de justiție.

(…) Cei care au pornit toată această situație, care au generat-o nici până la această oră nu au înțeles să iasă public și să spună adevărul și nu au înțeles să-și ceară scuze, în opinia mea”.

Documentarul Recorder despre „justiția capturată”

Decizia CCR vine la o zi după ce publicația Recorder a difuzat marți seară o investigație despre starea justiției din România, fenomenul prescrierilor, dar și efectele centralizării puterii la nivelul „unor magistrați care coabitează cu polticienii”.

În documentarul Recorder, au fost intervievați procurorul militar Liviu Lascu, Crin Bologa, fostul procuror-șef al DNA între perioadele Laura Codruța Kovesi si Marius Voineag, dar și o procuroare din DNA și o judecătoare de la Curtea de Apel, care au vorbit sub anonimat.

Investigația Recorder a evidențiat dosare concrete în care inculpați conectați politic sau foarte puternici pe planul afacerilor, precum Marian Vanghelie, Cristian Burci sau Puiu Popoviciu, au beneficiat de procese întinse până la prescriere.

Prelungirea proceselor s-a realizat prin schimbarea completurilor de judecată de către conducerea instanțelor, inclusiv schimbarea în momentul în care urma să se pronunțe sentința.