Sari direct la conținut

Ce a hotărât Curtea Constituțională în cauze similare celei reclamate de Cazanciuc pentru a-l scăpa pe Tăriceanu de anchetă

HotNews.ro
Calin Popescu Tariceanu, Foto: Arhiva personala
Calin Popescu Tariceanu, Foto: Arhiva personala

Curtea Constituțională urmează să discute în 8 iulie cererea președintelui interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, de a constata un conflict constituțional în contexul în care lui Călin Popescu Tăriceanu i s-a deschis dosar penal pentru abuz în serviciu pentru că a refuzat să pună în aplicare o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Mai exact, Călin Popescu Tăriceanu a refuzat să supună la vot, ca președinte al Senatului, pierderea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, senator PSD de Giurgiu, care a fost menţinut în funcţie cu toate că, în anul 2015 magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au declarat, definitiv, incompatibil după ce a avut afaceri cu instituţii ale statului. Detalii despre sesizarea la CCR pot fi consultate aici

Ce a hotărât CCR în cauze similare?

În 2012, CCR a decis că a existat conflict constituțional, dar în sens invers, în cazul senatorului Mircea Diaconu, găsit incompatibil de ICCJ, prin hotărâre definitivă. Parlamentul a votat împotriva pierderii mandatului de senator, iar CCR a decis că o astfel de acțiune a Parlamentului încalcă separația puterilor în stat și competențele instanțelor.

Argumente din decizia CCR, care poate fi consultată aici:

  • „Legitimarea unui astfel de act (votul Parlamentului care nu respectă o hotărâre judecătorească definitivă – n.r.) ar avea ca efect acceptarea ideii că, în România, există persoane/instituţii/autorităţi cărora nu le sunt opozabile hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele prevăzute de Constituţie şi de lege, deci care sunt mai presus de lege”.
  • „… prin votul negativ cu privire la starea de incompatibilitate constatată irevocabil printr-o hotărâre judecătorească, Senatul a acționat ultra vires (in afara competențelor legale – n.r.), arogându-si competențe care aparțin puterii judecătorești”.
  • „Prin urmare, Senatul are obligația de a lua act de existența stării de incompatibilitate, potrivit celor statuate prin (hotărâre judecătorească definitivă – n.r.) și de a constata încetarea de drept a calității de senator a domnului Mircea Diaconu”.

În 2013, după ce au constatat în 2012, obligați de CCR, că nu pot vota împotriva unei hotărâri judecătorești definitive, senatorii au identificat o altă metodă de a ține în funcție colegii declarați incompatibili : tergiversarea, prin nesupunerea la vot a pierderii de drept a mandatului de senator. Este cazul senatorului Mora Akos Daniel.

Și în această situație, în care au „uitat” să mai voteze, păstrând nelegal senatorul în funcție prin chichițe procedurale, CCR a decis că Senatul a încălcat Constituția, legea și autoritatea puterii judecătorești. Detalii aici și aici

Prin urmare, CCR a stabilit, deja, în 2012 și 2013, că senatorii sunt obligați să ia act de încetarea mandatului unui coleg senator declarat incompatibil de justiție (și atât, fără a se situa deasupra legii prin a vota că, de fapt, senatorul nu a fost incompatibil) și, respectiv, să nu tergiverseze procedura de pierdere a mandatului de senator (cazul din 2013).

Asta ar fi făcut domnul Tăriceanu în 2015, după cele două decizii CCR – a ignorat cu bună știință o hotărâre judecătorească și a refuzat să o pună în executare, menținând calitatea de senator a unui coleg declarat incompatibil pentru afaceri cu statul.

CCR a stabilit deja în 2012 și 2013 că domnul Tăriceanu nu avea voie să se comporte astfel. Robert Cazanciuc cere acum CCR sa își încalce propriile decizii.

„Rațiunea, înapoi!” Un newsletter despre alegeri în care jurnalistul Gabriel Bejan explică ce se întâmplă în această perioadă politică.
Dincolo de breaking news, confuzie și dezinformare, în fiecare marți și vineri.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro