Ce am văzut în Budapesta și mi-ar plăcea să văd și în București
Chiar dacă multora li se va părea forțată comparația, există lucruri bune în Budapesta ce ar putea fi importate cu succes și în București și care țin de calitatea vieții dintr-un oraș mare.
Mulți artiști care au venit în București, printre care Bruce Dickinson, Michael Jackson sau Ozzy Osbourne, s-au adresat publicului cu salutul „Hello, Budapest!”. Totuși, între cele două capitale nu există aproape nicio legătură.
Și mă refer în primul rând la viața de oraș sau, mai exact, la acele chestii care fac o capitală mai primitoare, atât cu proprii locuitori, cât și cu vizitatorii săi.
Bineînțeles, potențial există și în București, dar nu cu primari care, în general, n-au folosit niciodată bugetele mari de care dispun pentru a ridica orașul, ci doar pentru a pune borduri și panseluțe, pentru a face bâlciuri sau pentru a ridica blocuri peste spații verzi.
E drept că și ungurii au probleme în momentul de față cu clasa politică și cu „diktatorul” Orban, chiar zilele acestea fiind proteste în Budapesta. Dacă facem abstracție de acest lucru, capitala Ungariei a crescut și s-a dezvoltat în direcția care trebuie de la an la an. În cele ce urmează am făcut o listă de lucruri care mi-au plăcut la Budapesta și pe care aș vrea la un moment dat să le văd și în București.
Transportul public din Budapesta: eficient, predictibil, curat, ușor de utilizat
Budapesta, sediul Parlamentului. FOTO: HotNews.ro/ Gruia Dragomir
Strict din punct de vedere numeric, lucrurile par apropiate între cele două orașe: Bucureștiul are 2 milioane locuitori, 240 kilometri pătrați și 1300 de autobuze, 500 tramvaie și 265 troleibuze, plus 76 km de metrou. Budapesta are 1,8 milioane locuitori, 525 kilometri pătrați, 1200 autobuze, 600 tramvaie, 170 troleibuze și 40 kilometri de metrou, după cum a arătat recent Panorama.ro.
La fața locului însă vei constata că transportul public din Budapesta este la ani distanță de cel din București. Adică este eficient, predictibil, curat și ușor de utilizat.
Din centrul Budei și până de partea cealaltă a Dunării, în Pesta, nu faci mai mult de 15 minute cu tramvaiul. Ce mi-a plăcut (și mi-ar plăcea să văd și în București) este accentul pus pe tramvaie și transformarea acestui mijloc de transport public de suprafață într-unul mai popular decât autobuzul, așa cum e acum în București.
De asemenea, tramvaiul galben este un adevărat simbol al Budapestei, n-ar strica și la noi o astfel de uniformizare, dar deja această grijă la detalii e un moft pentru un oraș atât de haotic ca Bucureștiul.
Parcarea transformată în instrument de tortură
Greu de crezut că transportul public din Budapesta ar fi la fel de performant în lipsa unei strategii de descurajare a folosirii mașinii personale în oraș. În Budapesta nu există nicăieri locuri de parcare fără plată (în funcție de zonă, o oră costă între 175 și 600 forinți, adică între 2 lei și 7,50 lei), iar în parcările publice nu ai voie să lași mașina mai mult de trei ore.
Amenzile nu se lasă deloc așteptate, la o plimbare pe străduțele de aici o să vezi multe mașini cu punguță roz pusă la ștergător, iar în unele cazuri roțile se blochează (din ce am înțeles, e o practică aplicată mai mult în cazul mașinilor turiștilor, pentru ca aceștia să nu părăsească orașul fără să achite amenda).
Bineînțeles, există și parcări private în oraș, realizate chiar în clădiri istorice, pentru că este o afacere profitabilă, având în vedere că turiștii care vin cu mașina sunt nevoiți să o parcheze pe toată durata sejurului, care sigur va depăși trei ore.
Pentru a-ți lăsa mașina 24 de ore într-o astfel de parcare va trebui să scoți din buzunar 14400 de forinți, adică 170 de lei. O fi fost o măsură populară atunci când a fost luată? Sigur nu, dar orașul s-a transformat vizibil în urma acesteia.
Mai puține trotinete, mai multe biciclete
Obișnuit cu Bucureștiul, și în concediu am avut instinctul de a mă uita des în spate, atunci când m-am plimbat pe trotuarele din Budapesta, pentru a nu fi luat pe sus de vreo trotinetă electrică. Însă, în capitala Ungariei, trotinetele electrice nu sunt la fel de populare ca la noi, în mare și pentru că aici există o adevărată cultură pentru mersul pe bicicletă.
Din ce am înțeles de la localnici, nu a fost întotdeauna așa, iar această transformare a început în urmă cu zece ani. În prezent există peste 200 de km de piste de biciclete care leagă toate zonele orașului, iar ca parte din sistemul public de transport în comun este și MOL Bubi – un serviciu de închiriat biciclete prin intermediul unei aplicații și care a instalat peste 173 de stații de biciclete prin oraș.
Să explorezi orașul cu o bicicletă Bubi a devenit chiar un must do pentru turiștii care ajung aici. De asemenea, trotinetele electrice sunt interzise în Districtul 5 din Budapesta, aici se află și clădirea Parlamentului.
Nu o să vezi nici trotinete electrice închiriate prin aplicații abandonate aiurea în mijlocului drumului sau blocând trotuare, pentru că în Budapesta primești amendă pentru așa ceva. Între timp, Bucureștiul pare să fi ajuns Estul Sălbatic al trotinetelor electrice.
Un interes sporit pentru spații verzi și parcuri
Parc din Budapesta. FOTO: HotNews.ro/ Gruia Dragomir
În timp ce Bucureștiul este orașul european cu cea mai mică suprafață de spațiu verde pe cap de locuitor și pierde pe bandă rulantă alte parcuri și spații verzi, în Budapesta am descoperit parcuri și spații verzi superbe și îngrijite cu atenție de către specialiști, nu după ureche de către primari care au descoperit în 2022 tufa de lavandă.
Exemple în acest sens sunt minunatul City Park sau Insula Margaret, atracții în sine atât pentru turiști cât și pentru localnici. Pe bulevarde nu am văzut copaci trecuți prin toaletări dramatice, care să-i lase fără mare parte din crengi, așa cum se practică de ani buni în București, din păcate.
De asemenea, pentru că am fost toamna în aceste parcuri, nicăieri nu am văzut să se strângă frunzele uscate de pe spațiile verzi sau de pe aleile parcurilor, așa cum se practică în unele parcuri din București (IOR, de exemplu).
Tot în City Park, locurile de joacă pentru copii sunt la un cu totul alt nivel, realizate cu ingeniozitate și creativitate, fără prea mult plastic colorat. Terasele de aici sunt și ele intervenții discrete și integrate plăcut în peisaj, spre deosebire de cele din parcurile bucureștene care sunt în proporție de 90% terase de bâlci, zgomotoase, stridente și kitschoase.
Zone pietonale
Zona pietonală Budapesta. FOTO: HotNews.ro/ Gruia Dragomir
În afară de Centrul Vechi, care este într-o stare destul de proastă, Bucureștiul nu are zone pietonale sau piețe publice deschise – acolo unde există (Piața Constituției, Piața Revoluției, Piața Victoriei), ele au fost transformate în parcări.
N-ar fi rău ca măcar Piața Constituției să fie regândită și redesenată astfel încât turiștii să poată admira de aici clădirea Parlamentului la fel cum se întâmplă în Budapesta, nu de pe trotuare sau printre mașini.
Budapesta nu are foarte multe străzi pietonale (cea mai renumită este Váci Utca), dar are numeroase zone de promenadă, cu trotuare mari și străzi mai înguste, unde simți că autoritățile au dat mai multă importanță pietonului decât mașinii.
Ieșitul în oraș, de multe ori mai ieftin ca în București
Viață de noapte în Budapesta. FOTO: HotNews.ro/ Gruia Dragomir
Până acum, Bucureștiul părea a fi orașul european cu cele mai mici prețuri când vine vorba de going out, dar lucrurile s-au mai schimbat între timp. De multe ori s-a întâmplat ca în Budapesta să plătesc mai puțin pe o bere la terasă la draft decât în București, 700 – 800 de forinți (8-9 lei).
La fel stau lucrurile și în ceea ce privește nota de plată la restaurant – o masă de două persoane, pe strada Váci Utca, cu tot cu băuturi și tips a costat în jur de 10 mii de forinți, adică 120 de lei.
În ultimul an, ieșitul în oraș în București s-a scumpit enorm, în unele cazuri cu peste 30%. Bineînțeles, motive există, totuși, n-ai cum să nu rămâi uimit că a devenit mai ieftin să ieși în oraș în Budapesta decât în București.
Un oraș tolerant, contrar politicii lui Viktor Orban
Chiar dacă Viktor Orban este un sac fără fund de declarații și politici rasiste și homofobe, Budapesta pare un oraș care este tolerant și cosmopolit. În multe localuri am descoperit la intrare steagul curcubeu, iar atunci când într-o cafenea POS-ul nu a vrut sub nicio formă să-mi citească cardul, am fost asigurat că nu e vorba de discriminare a la Orban și cafeaua mi-a fost oferită gratuit.
În capitala Ungariei au tot fost proteste împotriva lui Orban și ele au avut loc chiar și zilele trecute. În 2020, Primăria chiar a arborat steagul curcubeu deasupra intrării, ca semn de solidaritate cu comunitatea LGBTQ+, lucru care până atunci nu a mai avut loc.
Cred că mai trebuie să treacă ceva ani până să vedem un astfel de gest de toleranță și solidaritate și la Primăria Municipiului București. La momentul arborării steagului LGBTQ+, Gergely Karácsony, care a câștigat mandatul de Primar al Budapestei în 2019, a declarat că orașul aparține tuturor și că autoritățile locale lucrează pentru a face ca fiecare locuitor al orașului și fiecare comunitate să simtă că aici e acasă.
„Credem că Budapesta trebuie să fie un oraș al drepturilor, nu al privilegiilor, unde toată lumea e liberă să-și susțină opinia, viziunea asupra lumii și identitatea. Un oraș tolerant e benefic pentru toate comunitățile, nu doar pentru cei care fac parte din comunitatea LGBTQ+, dar pentru cei care-și trăiesc viețile total diferit”, explica Karácsony atunci.
E drept, că mai puțin tolerant este faptul că steagul LGBTQ+ a fost dat repede jos de către membrii galeriilor de fotbal și ai partidului de extremă dreapta Mișcarea Patria Noastră (Mi Hazánk Mozgalom).
INTERVIURILE HotNews.ro