Ce au găsit în cartea Prințului Harry românii care și-au dorit-o cu ardoare: „Mi-a creat o frustrare, știind că partea lui William nu o vom afla niciodată”
Am stat de vorbă cu câțiva dintre cei care și-au cumpărat încă din primele zile memoriile Prințului Harry, cu un sociolog și un critic literar pentru a înțelege mai bine succesul acestei cărți în România.
Până acum, cartea „Rezervă”, traducerea în limba română a memoriilor Prințului Harry, a înregistrat vânzări spectaculoase în România. Asta în condițiile în care prețul este unul destul de prohibitiv (99 lei), iar țara noastră e la coada clasamentului în UE când vine vorba de consumul de carte – doar 6% din români cumpără și citesc cărți, iar un sondaj Eurostat arată că, în medie, românii citesc doar cinci minute pe zi (față de 13 minute, estonienii, de exemplu).
Ce-i drept, volumul de memorii a prințului Harry a fost cumpărat de milioane de oameni din întreaga lume, ajungând nr. 1 în topurile internaționale. În Statele Unite, „Rezervă” s-a vândut în 1.830.000 de exemplare în primele două săptămâni de la lansare, în Marea Britanie- 934 mii de exemplare, iar în Canada- 259 mii de exemplare.
De asemenea, „Rezervă” a devenit cea mai rapid vândută carte de non-ficțiune din toate timpurile, intrând în Guinness World Records (1,43 de milioane de exemplare vândute în doar 24 de ore de la lansare).
Un alt element interesant este acela că la doar o zi de la lansarea de pe 10 ianuarie 2023, 15 mii de români au cumpărat cartea, epuizând astfel întregul tiraj al editurii Nemira – un record pentru orice carte de non-ficțiune publicată vreodată de editură.
Pentru a onora cererea fără precedent, Editura a mai scos un tiraj, de această dată de 25 mii de exemplare. Și acesta s-a epuizat într-un timp record, iar editura se află în acest moment la cel de-al treilea tiraj al cărții.
Dar n-ai cum să nu te întrebi de ce și cum a ajuns o carte despre Familia Regală din Marea Britanie să stârnească un așa mare interes în România? Pentru a avea mai multe perspective la această întrebare , am vorbit cu un sociolog, un critic literar, dar și cu cititori care și-au cumpărat cartea imediat după ce a apărut.
Sociolog: „Poate este chiar o veste bună pentru publisherii din România”
Sociologul Dani Sandu spune că există o furtună perfectă de motive pentru care memoriile prințului Harry au avut un așa mare succes în România.
„Din ce știu, cartea este uluitor de populară peste tot în lume, în special în SUA. Motivele universal aplicabile pentru succes cred că țin de faptul că familia regală britanică a fost mereu extrem de secretoasă și distinsă, chiar și în ciuda suspiciunilor de povești teribile din spate.
Și nu este singurul produs de acest gen care a înregistrat succes. „The Crown”, serialul BBC, oferă o privire îngăduitoare și bazată aproape exclusiv pe informații publice și este unul dintre cele mai de succes seriale din istorie.
În momentul în care peste această sete de informații apare posibilitatea de a citi memoriile cuiva din familie, inițiat în aceste secrete și ce promitea de la început să fie critic, cred că era normal să vedem o carte extrem de populară global.
Peste aceste motive universale, cred că mai sunt și motive specifice României. Relația noastră complexă cu Regele Charles, zvonul întreținut consistent în cercurile regaliste că acesta ar căuta să fie numele Regele României, dorința de a-l cunoaște pe acesta și din perspectiva fiului, apoi fascinația pentru Harry și soția lui, fostă actriță într-un serial extrem de popular în România („Suits”) etc.
Nu mă mir că se vinde cartea, chiar și într-un țară unde consumul de carte este atât de jos. Poate este chiar o veste bună pentru publisherii din România, care poate să ducă la o creștere mică a consumului de carte nouă în țară”, clarifică Dani Sandu.
Cititor: „Îmi este greu să mă decid dacă sunt de partea lui Harry și Meghan sau complet împotriva lor”
Prințul Harry. FOTO: JLPPA / Bestimage / Profimedia
Andreea Per se numără printre cei 15 mii de români care au terminat primul tiraj al cărții. Se declară consumatoare de biografii, autobiografii și istorii personale, dar recunoaște și că toată situația actuală din Familia Regală britanică i se pare foarte interesantă.
„Îmi este greu să mă decid dacă sunt de partea lui Harry și Meghan sau complet împotriva lor. Am văzut și interviul lor cu Oprah, și documentarul de pe Netflix despre ei deci era cumva următorul pas să îi citesc și cartea lui Harry.
Mă așteptam să mă ajute să-mi clarific eu poziția față de tabăra în care mă aflu. Și, din păcate, nu s-a întâmplat așa. M-a înduioșat povestea lui, dar faptul că s-a victimizat extrem de mult în carte și faptul că lui și mai ales lui Meghan nu i se găsește niciun cusur m-a enervat destul de tare. Mi-a creat și o frustrare, știind că partea lui William nu o vom afla niciodată”, spune Andreea.
După lectura cărții ea spune că a rămas cu ideea că Harry e un om ca oricare altul, familia regală este la fel de disfuncțională ca orice altă familie, doar că certurile și competiția dintre frați este mai exacerbată la ei.
„Nu există personaje 100% negative cum nu există nici personaje 100% pozitive (chiar dacă Harry încearcă să o portretizeze pe Meghan așa) în povestea asta. Paradoxal, căci este o carte despre familia regală britanică, povestea lui Harry sunt sigură că poate să fie relatable pentru multe persoane, la multe faze”, mai spune Andreea.
Tot ea ar recomanda cartea tuturor celor care citesc în general biografii și autobiografii, dar și celor care citesc drame de familie.
„E o carte interesantă despre dinamica unei familii, asumându-ți ca cititor, bineînțeles, că este scrisă la persoana întâia, deci prezintă doar o singură perspectivă”, mai adaugă ea.
Cititor: „Cartea m-a făcut să înțeleg ce se ascunde în spatele unei vieți de prinț contemporan, aparent de poveste”
Spre deosebire de Andreea, Luisa Ene ne spune că, deși e o cititoare înrăită, nu ținea neapărat să citesc și acest volum, mai ales că nu prea a urmărit cuplul Harry & Meghan. A convins-o vâlva care s-a creat în jurul cărții, iar ca motiv secundar ca să înțeleagă și contextul în care Harry a decis să părăsească familia regală și țara.
„Cartea nu este o capodoperă, însă am dus-o la capăt și nu regret timpul alocat lecturii, pentru că m-a făcut să înțeleg ce se ascunde în spatele unei vieți de prinț contemporan, aparent de poveste. Concluzia cu care am rămas în urma lecturii este că adevărul e, ca de obicei, undeva la mijloc.
Pe de o parte, Harry s-a simțit rănit de faptul că familia sa nu a luat atitudine în ceea ce privește potopul de știri negative care au apărut odată ce relația sa cu Meghan a devenit publică.
Pe de altă parte însă, dacă privești lucrurile obiectiv, familia nu prea avea ce să facă. Trebuie să luăm în considerare că ei sunt într-o poziție dificilă – este greu, în ziua de azi, să mai justifici faptul că o familie este îndreptățită să conducă o țară doar datorită „sângelui albastru”.
Trebuie să rămâi relevant, să arăți că țara are încă nevoie de monarhie, iar pentru asta, ai nevoie de atenția presei. Astfel că, oricât de dureros ar fi, și sunt sigură că e, ai nevoie de publicitate.
De aceea, deși înțeleg, la nivel uman, durerea lui Harry, cred că este naiv din partea lui să creadă că familia ar fi putut face mai multe pentru el. Apreciez curajul lui, faptul că a decis să facă un pas înapoi pentru binele soției și al copiilor, dar felul în care s-a retras este cel puțin controversat.
În sensul că, pe de o parte, demonizează presa și felul în care toată această atenție a avut un impact negativ în viața lui, dar pe de altă parte, se folosește de asta în continuare. Să nu uităm totuși că între timp a lansat un documentar personal pe Netflix, a oferit un interviu mediatizat lui Oprah și a publicat această carte. Desigur că toate aceste lucruri i-au adus beneficii financiare imense”, povestește Luisa despre lectură.
Ea ne mai spune și că ar recomanda „Rezervă” drept o carte care merită citită pentru că ridică puțin vălul sclipitor care înfășoară familia regală.
Critic literar: „N-aș face predicții sau stabili reguli pe baza unui succes izolat”
Mihai Iovănel este critic și istoric literar, iar el recunoaște că ar minți dacă ar spune că s-ar fi așteptat ca memoriile lui Harry să aibă vreun succes în România.
„Pe de altă parte, nu mă miră că a avut. Și nu pentru că e scrisă de fapt de J.R. Moehringer, un scriitor mai mult decât ok (s-au și tradus vreo două cărți în română) – cu tot pedigree-ul lui, Harry rămâne fundamental bore as fuck (n.r.- plictisitor ca naiba) și la fel viața lui. Ci pentru că o bună parte din români par fascinați de casa regală a Marii Britanii. Plus tot buzz-ul internațional creat în jurul cărții, toate știrile de tip tabloid care l-au alimentat, toată dramoleta de Game of Thrones etc.”, explică Iovănel succesul acestui volum.
Însă, el adaugă și că n-ar trage din acest succes de vânzări niște concluzii legate de piața de carte din România.
„Ea rămâne fundamental un black box. N-aș face predicții sau stabili reguli pe baza unui succes izolat”, spune el.
INTERVIURILE HotNews.ro