Ce contine proiectul de autonomie teritoriala pentru tinutul secuiesc depus de un deputat UDMR / Cum isi incepe mandatul viitorul presedinte: "Jur pe onoarea mea…"

Deputatul UDMR Kulcsár-Terza József-György a depus pe data de 22 decembrie 2017 un proiect de autonomie teritoriala a tinutului secuiesc, care propune in esenta revenirea la organizarea adminstrativa pe scaune, un presedinte, parlament si guvern propriu iar limba maghiara recunoscuta ca limba oficiala pe langa romana. Doua saptamani mai tarziu, luni, 8 ianuarie, liderii celor trei partide ale comunitatii maghiare din Romania, UDMR, PCM si PPMT, au semnat luni la Cluj o declaratie comună prin care cer autonomie teritoriala, locala si culturala, dar n-au spus ca in Parlament a fost depus deja si un proiect de lege in acest sens. Este al doilea proiect radical de autonomie, dupa o initiativa similara prezentata public in septembrie 2014.

Proiectul de lege este semnat de un singur initiator: deputatul UDMR Kulcsár-Terza József-György. Acesta este presedintele organizatiei Covasna a Partidului Civic Maghiar (PCM), cunoscut pentru pozitiile sale radicale privind autonomia. “Tinutul Secuiesc exista, a existat si va exista. Niciodata n-o sa fim slugi pe pamantul nostru natal”, afirma Kulcsár-Terza József-György in mai 2017 intr-o declaratie politica facuta in Parlamentul Romaniei. (vezi min 2:30)

Potrivit proiectului depus de deputatul UDMR, teritoriul regiunii autonome ar cuprinde actualele judete Covasna si Harghita, precum si scaunul istoric Mures care apartine judetului Mures. In proiect sunt listate cele opt scaune si localitatile apartinatoare.

“Regiunea autonoma Tinutul Secuiesc” ar urma sa aiba un fel de Parlament, Guvern si presedinte propriu. Consiliul de Autoadministrare ar urma sa joaca rolul Parlamentului, cu 77 de membri alesi iar Comisia de Autoadministrare rolul Guvernului. Scaunele ar urma sa joaca rolul judetelor, si ele cu institutii proprii: Consilul Scaunal, Comisia Scaunala, presedintele Scaunului.

Presedintele tinutului secuiesc ar reprezenta regiunea, urmand sa fie ales de cetatenii regiunii pe o perioada de patru ani si poate avea doua mandate. Juramantul depus de viitorul presedinte al tinutului secuiesc suna astfel: “Jur pe onoarea mea ca voi indeplini, cat voi putea de bine, functia care mi s-a incredintat, voi reprezenta si voi ocroti interesele populatiei Tinutului Secuiesc, voi respecta legile tarii si deciziile autoritatilor regiunii, Constitutia Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”. Presedintele dispune de imunitatea acordata demnitarilor.

Regiunea ar urma sa aiba politie proprie, care “trebuie sa reflecte compozitia nationala a regiunii pe care o deserveste”. Consiliul Scaunal ar urma sa asigure “avantaje locuitorilor scaunului in procesul de oferta a locurilor de munca”.

Neclar este insa capitolul referitor la finantarea viitoarei regiuni de la bugetul de stat. Pe de-o parte initiatorul vrea ca regiunea sa dispuna liber de resursele financiare proprii, dar pe de alta parte vorbeste despre transferuri si subventii de la bugetul de stat care ar trebui efectuate tinandu-se seama de “respectarea principiului de neafectare”.

Impozitele si taxele ar urma sa fie stabilite prin “decizii ale autoritatilor de autoadministrare”. 90% din volumul impozitelor pe venit devine parte componenta a bugetului local, la fel 80% din volumul impozitelor si taxelor. Totusi, initiatorul vrea ca “in scopul functionarii autoritatilor de autoadministrare, bugetul de stat prevede o echilibrare financiara care are ca scop anihilarea efectelor negative provenite din distribuirea inechitabila a resurselor financiare potentiale si corectarea dezavantajelor financiare provocate”.

Controlul asupra autoritatilor de autoadministrare ale regiunii revine, potrivit proiectului de lege, Curtii Constitutionale, Guvernului, instantelor de Contencios Administrativ si Curtii de Conturi.

Vezi aici proiectul de lege integral asa cum apare pe site-ul Camerei Deputatilor

“Secuimea, populatie autohtona cu identitate nationala maghiara, majoritara in Tinutul Secuiesc, revendica autonomia teritoriala a acestei regiuni in conformitate cu prevederile documentelor internationale si cu practica in acest domeniu din statele Uniunii Europene (ex. Italia – Tirolul de Sud, Finlanda – Insulele Aland, Belgia – Regiunea Flamanda si Valona) etc precum si din alte state fara statut de membru al Uniunii Europene (ex. Republica Moldova – Uniunea Teritoriala Autonoma Gagauzia, Serbia – Provincia Autonoma Voivodina). Autonomia practicata in regiunea istorica Szekelyfold – Tinutul Secuiesc – Terra Siculorum, prin modul de organizare al scaunelor secuiesti dateaza din anii 1200.”, arata deputatul UDMR Kulcsár-Terza József-György in expunerea de motive care insoteste proiectul de lege.

In document se mai arata ca “in declaratia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 deplina libertate nationala este mentionata ca principiu fundamental al noului stat roman: “III.1. Deplina libertate nationala pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra si judeca in limba sa proprie prin indivizi din sanul sau si fiecare popor va primi drept de reprezentare in corpurile legiuitoare si la guvernarea tarii in proportie cu numarul indivizilor care-l alcatuiesc”.

“Anexa prezentului proiect de lege cuprinde orasele si comunele Tinutului Secuiesc, totalizand 149 de autoritati locale. Din acest numar, 63 autoritati locale pana in prezent au adoptat prin hotarare locala o petitie catre Parlamentul si Guvernul Romaniei, prin care isi exprima solicitarea lor, privind crearea unei regiuni administrative “care sa fie denumita Tinutul Secuiesc, ci care sa cuprinda toate localitatile din anexa la prezentul memorandum, si numai aceste localitati”, si aceasta regiune sa primeasca un statul autonom, pe baza unei legi organice, ce va fi inaintat Parlamentului Romaniei”, se mai arata in expunerea de motive.

Backgound. Nu este primul proiect de lege initiat de UDMR pe tema autonomiei teritoriale. HotNews.ro a publicat pe data de 5 septembrie 2014 un proiect de autonomie finalizat de UDMR, dar care s-a ferit atunci sa vorbeasca de “autonomie teritoriala” desi proiectul semana foarte mult cu cel depus astazi la Parlament.

A fost primul document scris, asumat oficial, prin care UDMR propunea autonomie pe criterii etnice, cu limba maghiara recunoscuta oficial alaturi de cea romana, cu simboluri si cu institutii proprii pentru asa numitul Tinut Secuiesc, care fac practic din regiune un stat in stat. Pe data de 18 septembrie, Kelemn Hunor a prezentat la Cluj Napoca oficial proiectul de autonomie, din care au fost eliminate cateva prevederi controversate.

Intamplator sau nu, presedintele UDMR a prezentat proiectul de autonomie a Tinutului Secuiesc in aceeasi zi in care are loc referendumul privind independenta Scotiei. Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, miercuri, la Sfantu Gheorghe, raspunzand unei intrebari, ca nu exista niciun fel de asemanare intre Scotia si Tinutul Secuiesc, o asemenea comparatie fiind o „greseala uriasa”.

Intre timp, liderul UDMRKelemen Hunor si-a asumat, prin declaratia comuna semnata alaturi de liderii celorlalte doua partide radicale maghiare, PPMT si PCM ca obiectiv politic obtinerea autonomiei teritoriale.

UDMR, PCM si PPMT au ales pentru semnarea controversatei rezolutii comune anul 2018, in care Romania celebreaza o suta de ani de la Marea Unire. Tot in acest an, in luna martie, in Ungaria au loc alegeri parlamentare. Fidesz, partidul condus de Viktor Orban, care are o influenta majora asupra agendei UDMR, mizeaza pe atragerea cat mai multor voturi de la maghiarii din Romania care au dubla cetatenie. O radicalizare a cetatenilor maghiari din Romania, prin tensionarea relatiilor cu majoritatea romana, poate fi decisiva pentru mobilizarea acestora la vot.