Ce făceai cu timpul tău când nu dădeai scroll toată ziua pe telefon? „Citeam mai mult” sau „îmi imaginam ce gândesc alți oameni”
Mai mulți tineri corporatiști și un psiholog au vorbit cu HotNews.ro despre timpul pe care-l petrecem acum pe telefoane, ce făceam înainte de era social-media și ce am pierdut/ câștigat datorită tehnologiei.
O călătorie cu metroul e de ajuns ca să realizezi cât de dependenți suntem de un ecran. 99% din călătorii din jurul tău țin un telefon în mână și, odată la câteva secunde, dau cu degetul mare în sus.
La terase, imaginea cu doi oameni care stau la masa, față-n față, cu un pahar de vin sau o bere, și dau scroll pe social media, fără să comunice între ei, e deja un clișeu.
„Doomscrollingul” este un termen al zilelor noastre care înseamnă obiceiul de a parcurge rețele sociale și fluxuri de știri căutând obsesiv informații (de regulă, negative).
Nu poți să nu te gândești însă cum era viața înainte de a avea social media pe telefon? Cu ce ne umpleam timpul atunci?
Pentru că și eu am avut dificultăți în a-mi aminti, chiar dacă n-a trecut atât de mult timp (zece ani) de când telefoanele au devenit ecrane pentru „frecat” social media, am stat de vorbă cu mai mulți „utilizatori” și cu un psiholog care să explice ce efect are asupra noastră consumul excesiv de social media.
„Povesteam cu o prietenă toate nebuniile dimineața, la prima oră”
Dragoș Aliciu (35 de ani), de profesie copyrighter, își amintește, vag, vremurile când nu stătea pe telefon. Atunci citea mai mult.
„Mulți ani mi-am petrecut timpul spre birou vorbind la telefon cu o prietenă. Povesteam toate nebuniile, dimineața, la prima oră. Drumul dura cam o oră, o oră vorbeam și noi, iar când nu vorbeam, aveam cărticica în ghiozdan. Mare parte din cultura mi-am făcut-o în două locuri, în scaunul troleibuzului și pe wc.”
Dragoș spune că teoretic nu simte că e afectat în vreun fel că petrece mult timp pe telefon.
„Practic, pot să văd cum e un fel de drog. Ce faci când prietena ta se ridică să meargă la toaletă când sunteți la terasă? Ridici telefonul. Ce faci când ești într-un grup de prieteni și discuția nu te implică? Ridici telefonul.
Ce faci când te uiți la un film, dar crezi că poți urmări acțiunea doar ascultând dialogul? Ridici telefonul. Chit că chiar ai treabă sau ca ai primit un mesaj care trebuie citit, instinctul de a scrolla puțin e prezent. Cât de puțin e acel „puțin”? Cine poate ști?”
Totuși, Dragoș crede că atenția îi este afectată. „Din când în când intru pe telefon și mă trezesc „supt” în vortex. Cinci minute mai încolo, nici nu-mi dau seama când a trecut o oră.”
Dragoș mai spune că nu-și imaginează ce s-ar fi întâmplat dacă generația lui ar fi avut smartphone-uri atât de devreme ca puștii de azi. „Probabil că am fi picat bacul în masă”, spune el.
„Fratele meu, mai tânăr ca mine, m-a certat că țin telefonul în mână când vorbesc cu el, iar eu îmi cert prietena când îl ține în mână la volan. Avem impresia că suntem atenți, dar e imposibil. Social media e atât de haotică și personalizată încât poți rata liniștit noutățile în favoarea lucrurilor care îți plac sau cu care ai interacționat mai des. Si cititul a devenit mai greoi, iar notificările nu ajută”, mai adaugă Dragoș.
Ca beneficii, el spune că se consideră informat. „Dac-ar fi după mine, singurul canal de păstrat ar fi Facebook, e cel mai util. Restul sunt … droguri. Dezavantajul e din nou atenția. Vezi doar un titlu din care dibuiești informația principală, iar creierul tău are impresia că știe tot de acolo, ca și cum ai fi citit întreg articolul. Când te vezi la terasă cu prietenii, vorbești ca un expert. Dacă te întreabă cineva detalii, ai pus-o.”
Dragoș mai spune că de pe social media se inspiră și când vine vorba de rețete de mâncare, dar și că și-a îmbunătățit jocul de tenis considerabil urmărind lecții pe Instagram direct de la Nadal și Federer.
După datele pe care i le arată telefonul, într-o zi normală, Dragoș petrece în jur de 57 de minute pe Instagram, 45 de minute pe Tiktok și 31 de minute pe Facebook.
„România este un spațiu ofertant din punct de vedere al spontaneității oamenilor dacă ridici capul din telefon”
Oameni pe stradă, București. FOTO: Inquam Photos / Adel Al-Haddad
Roxana Neacșu (27 de ani) este fotograf și mărturisește că înainte îi plăcea să observe lucrurile din jurul ei. „Chiar și acum, când am social media și ajung la o anumită saturație, când sunt singură într-un loc public, privesc oameni, asist la tot felul de evenimente, ascult dialoguri, sunt atentă la detalii care pot părea banale, dar, scoase din context, capătă un alt sens.
România este un spațiu ofertant din punct de vedere al spontaneității oamenilor care pot căpăta diverse forme și culori dacă ridici capul din telefon”, spune Roxana.
În ceea ce privește felul în care e afectată de abuzul de social media, ea spune că la nivel personal crede că o afectează pentru că se compară cu alți oameni din social-media, pe care îi consideră mai buni, mai frumoși, mai talentați.
„Astfel îmi scade stima de mine, iar apoi intru într-o mică depresie. Dar încerc să conștientizez că multe chestii nu sunt reale și bagatelizez conținutul pe care îl urmăresc”, adaugă ea.
Tot ea spune și că atunci când iese în oraș nu stă niciodată pe telefon din respect pentru oamenii cu care se vede. Ca beneficii, Roxana spune că folosește social media ca sursă de inspirație.
„Îmi iau foarte multe idei creative de aici. 90% din conturile pe care le urmăresc pe Instagram sunt reviste sau artiști, așa că-mi iau inspirația și de acolo. Sunt ca un burete care absoarbe tot ce e vizual sau mai simplu, dau „Save” la ce tot ce-mi atrage atenția.
În plus, cred că un pic din umorul pe care îl am se datorează și expunerii permanente la tot felul de memes și glumițe din diferite contexte sociale actuale. Și pe lângă asta, social media reprezintă și o unealtă de a-mi face vizibilă munca și de a câștiga bani”, încheie ea.
Roxana petrece în medie undeva la șapte ore pe zi, potrivit screen time-ului telefonului ei: Instagram, Youtube, Facebook, Whatsapp, Hinge, Safari, Messenger.
„Într-o călătorie cu trenul, mi-am imaginat tot drumul ce gândeau oamenii pe care îi vedeam pe câmpurile străbătute”
Victor * (31 de ani), de profesie creator de conținut, îmi mărturisește că înainte ca social media să fie în trend, stătea foarte mult în capul lui.
„Într-o călătorie cu trenul, mi-am imaginat tot drumul ce gândeau oamenii pe care îi vedeam pe câmpurile străbătute, îmi imaginam ce se discută într-o mașină care depășește vagonul în care eram, practic îmi făceam o lume interioară din lumea exterioară. Îmi place să observ și să mă gândesc la tot felul de scenarii. Pentru unii poate pare ciudat, pentru mine era entertainment”, spune el.
În ceea ce privește obiceiurile nesănătoase dezvoltate din cauza social media, Victor crede că a dezvoltat într-o perioadă tendință de a sta cu telefonul în mână chiar și atunci când era la o bere, la o ieșire cu prietenii sau când lua masa cu familia.
„De multe ori cei din jur îmi reproșau asta. Am avut ACEL moment de conștientizare și mi-am zis mie că trebuie să las lumea virtuală a telefonului pentru alte dăți, nu când am companie. Da, uneori mă enervează că stau prea mult timp pe telefon, că scrollez în gol, că nu folosesc timpul ăla la ceva productiv. Dar e ca un drog, bănuiesc.”
Partea bună, spune Victor, e că telefonul i-a devenit un mijloc bun de învățare. „I-am urmărit pe alții, creatori de conținut, bucătari, piloți de curse, sportivi, oameni mai pricepuți ca mine la ce fac și am învățat și preluat de la ei unele noțiuni de care eram interesat. Așa mi-am dezvoltat o oarecare pasiune pentru gătit și pentru realizarea de conținut video”.
„Înainte cumpăram ziare și reviste, pe care le țineam în geantă și le deschideam în timpii de așteptare”
Metrou București. FOTO: Inquam Photos/ Octav Ganea
Cătălina (34 de ani), care lucrează în publicitate, îmi spune că înainte citea mai mult. „Cumpăram constant ziare și reviste, pe care le țineam în geantă și le deschideam în timpii de așteptare.
Pe de altă parte, „pe vremuri” varietatea în print era mult mai mare, opțiunile erau accesibile la fiecare colț de stradă. Acum ne bazăm pe alte surse de informare și un device care schimba cu totul comportamentul de consum, dar și socializare.”
Ea mai spune și că statul pe telefon este pentru ea o formă de escapism, uneori pozitiv, alteori negativ.
„Uneori, pur și simplu simt nevoia de a mă distrage, pentru scurt timp, iar alteori am momente în care scroll-ul îmi ocupă și o oră, iar la finalul ei am senzația de 0 valoare adăugată, timp care a fugit și o nevoie de a reveni la o stare a minții non idle.”
La beneficii, Cătălina enumeră informarea, conectarea, învățare, entertainment-ul. „Ai la un click distanță tot ce vrei să descoperi, toate lucrurile de care ești interesat și în legătură cu care ești curios. Asta din perspectiva în care pui internetul at good use.”
Cătălina spune că stă pe telefon cam o oră și jumătate în timpul unei zile.
Psiholog: „Social media a devenit gura lumii de care toți ne temem, dar rămânem conectați nu cumva să nu știm ce spune despre noi”
Am stat de vorbă și cu psiholoaga Sabina Strugariu pentru a înțelege mai bine efectele pe care le poate avea consumul excesiv de social media.
„Noi suntem ființe care ne naștem în relații, suntem răniți în relații și ne vindecăm în relații – în principiu, tot ceea ce facem este relațional și social. Într-o lume în care lucrurile se întâmplă cu o viteză tot mai mare, nevoia de a ne simți prezenți și conectați în relațiile noastre devine și ea mai mare, dar și mai dificil de realizat întrucât relațiile autentice necesită disponibilitate, efort, timp, conversații dificile.
Ne-am lăsat furați de mirajul social media tocmai pentru că ni se părea că este o punte către o comunicare mai ușoară și rapidă cu cei din jur. Însă realitatea arată că, nu doar suntem și ne simțim mai izolați, dar social media a devenit „gura lumii” de care ne temem cu toții, dar rămânem conectați nu cumva să nu știm ce spune despre noi.”
Sabina mai spune și că social media ne poate oferi senzația că ne ajută să rămânem informați, însă creierul nostru nu este construit, așa cum funcționează el acum, să proceseze atât de multă informație constant.
„Ceea ce pierdem din vedere, însă, este că a ști în fiecare secundă ce se întâmplă cu toată lumea peste tot în lume, nu ne face să fim mai în siguranță, mai fericiți, mai liniștiți, dimpotrivă ne face incapabili să rămânem prezenți „aici și acum” în corpul, mintea, spațiul și resursele noastre, să facem alegeri și să acționăm în acord cu realitatea noastră și cu posibilitățile noastre reale.”
Faptul că social media creează impresia că avem un infinit de alegeri și posibilități este o formă de infantilism și fantezie pe care acest mediu o întreține prin simplul fapt că ne menține atenția într-o lume virtuală, mai spune Sabina.
Psiholoaga ține să sublinieze și că nu social media în sine are un efect negativ asupra psihicului uman, ci modul în care ne folosim de acest instrument, timpul pe care îl petrecem pe social media și lucrurile spre care ne îndreptăm atenția.
„Nu știu să fi apărut afecțiuni psihologice specifice utilizării social media, însă dependența de social media sau de acel boost de dopamină și gratificare imediată pe care îl primim atunci când suntem online, intensifică afecțiuni existente sau le poate provoca: anxietate, depresie, stimă de sine scăzută, sentimentul de izolare și nepotrivire socială, insomnie, scăderea nivelului de concentrare, ș.a.m.d.”
Sabina mai indică și că atunci când petrecem mai mult timp pe rețelele de socializare, suntem mai predispuși să ne comparăm cu ceilalți în mod nerealist, iar comparația și atenția în afara noastră constant, nu fac decât să ne mențină deconectați de la resursele noastre de zi cu zi, alimentând iluzia că există un mod în care putem fi mereu fericiți.
„Cu cât fugim mai mult de granițele propriei realități într-o realitate virtuală a tuturor posibilităților, cu atât ne va fi mai dificil să ne menținem sănătatea psihică și emoțională, întrucât pentru a fi bine cu noi e nevoie să ne simțim prezenți, capabili, valoroși, utili și conectați în viața noastră de zi cu zi”, adaugă Sabina.
Ce anume creează această dependență de social media și cât e de important pentru sănătatea noastră mintală să ne limităm accesul la social media?
„Faptul că totul este la distanță de un click și gratificarea este instantă și nivelul de dopamină mereu ridicat, ne face să ne dorim să replicăm această stare cât mai des și, de fiecare dată, când ne plictisim sau avem nevoie de o informație sau ne simțim triști, izolați, în nevoie de validare și pare că avem soluția la îndemână, ajungem să o folosim abuziv, fără ca măcar să ne dăm seama.
Creierul nostru funcționează pe bază de tipare și obiceiuri și ritualuri, astfel încât el învață să automatizeze acele lucruri pe care noi le repetăm cel mai des tocmai pentru a diminua efortul pe care îl depunem și a ne conserva energia pentru lucrurile esențiale și, atât timp cât noi investim atenția într-o singură direcție (social media, de ex.), creierul va învăța să facă acest lucru în mod automat, așteptând satisfacție din același loc.
Astfel, de fiecare dată când lucrurile sunt dificile, cu un grad de complexitate mai mare sau cu nevoia de a ne amâna plăcerea imediată pentru a căpăta ceva mai substanțial în timp, creierul ne va îndrepta în mod automat atenția către forma de escapism și plăcere, cea mai la îndemână.
Însă plăcerea imediată nu este sinonimă cu starea de bine, cu sănătatea și fericirea autentică, întrucât starea de împlinire presupune ca lucrurile să se simtă plăcut, dar și să aibă sens și să te simți angajat în procesul de a le obține și este foarte important să ne putem ancora în realitate cu aceeași frecvență cu care fugim de ea când lucrurile devin dificile – lucrurile nu vor deveni mai simple, devenim noi mai buni la a face lucruri grele”, răspunde Sabina.
INTERVIURILE HotNews.ro