Ce înseamnă „taxa de solidaritate” impusă producătorilor de medicamente de Guvernul Bolojan. Legătura cu taxa clawback

În proiectul de Ordonanță de urgență privind reforma din administrație publicat miercuri este prevăzută o „taxă de solidaritate” pentru furnizorii de medicamente. Nu este o taxă nouă, ci o majorare „temporară” a vechii taxe clawback, care se aplică în România din anul 2009, a explicat pentru publicul HotNews ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Concret, taxa clawback este o taxă de 15% din prețul de producție al medicamentelor generice și de 25% din prețul de producție al medicamentelor inovative, pe care producătorii farma au obligația să o plătească trimestrial.

La această taxă, Guvernul a introdus, în pachetul de reformă în sănătate adoptat în august anul trecut, o majorare temporară numită „taxă de solidaritate”: o creștere de 0,6% în cazul medicamentelor generice (în total 15,6%) și de 1,7% în cazul medicamentelor inovative (în total 26,7%). Această taxă a fost valabilă pentru ultimul trimestru din 2025, iar acum Guvernul a decis să prelungească măsura „temporar” și pentru acest an, a explicat miercuri, pentru HotNews, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

În proiectul de Ordonanță de urgență privind reforma din administrație pus miercuri în consultare publică este prevăzut:

• „Instituirea contribuţiei trimestriale temporare de solidaritate în sarcina deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor, reglementată prin art. VIII din Legea nr. 163/2025 privind modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, cu modificările ulterioare.”

„Principalul motiv pentru care dispar medicamentele ieftine”

Măsura este contestată însă de producătorii de medicamente.

Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj, cel mai mare producător de medicamente generice din România, și președintele Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente, spune, într-un dialog cu HotNews, că taxa clawback reprezintă „principalul motiv pentru care dispar medicamentele ieftine din România, care devin nerentabile pentru producători”.

Dragoș Damian este și consilier onorific al premierului Ilie Bolojan.

El lansează și „o întrebare retorică: «Acești bani din taxa clawback se întorc în sistemul de sănătate?»”.

De cealaltă parte, Casa de Asigurări de Sănătate susținea, în toamna trecută, că această creștere reprezintă un venit suplimentar realocat către programele naționale de sănătate, care permite decontarea unui număr mai mare de medicamente.