Sari direct la conținut

Un mogul român și-a înregistrat o firmă în Insulele Virgine Britanice și a ajuns să facă afaceri în Groenlanda, unul dintre punctele cele mai fierbinți ale globului

HotNews.ro
Frank Timiș. Captură Youtube
Frank Timiș. Captură Youtube

Care este mecanismul prin care a ajuns firma controlată de Frank Timiș, pe bursa americană: firma Critical Metals Corp (CRML) a fost înregistrată în Insulele Virgine Britanice, în 2022, scrie publicația Captura. Critical Metals Corps vrea să facă afaceri cu Nuclearelectrica. 

După fondarea din 2022 din Insulele Virgine Britanice, în 2024,  Critical Metals Corps s-a listat pe bursa newyorkeză (NASDAQ) prin intermediul unei fuziuni. Construcția combină trei companii distincte, scrie Captura.

Critical Metals Corps este în discuții cu compania de stat Nuclearelectrica pentru construirea în parteneriat a unei fabrici de procesare la Feldioara a pământurilor rare pe care Critical Metals Corps le extrage din Groenlanda. 

Principalul acționar al Critical Metals Corp este compania European Lithium, listată la Bursa din Frankfurt, care este controlată de Frank Timiș. Omul de afaceri Frank Timiș a fost fondatorul afacerii Roșia Montană.

Mecanismul prin care a ajuns Critical Metals Corp pe bursa americană

Prima entitate a fost o căsuță poștală din Caraibe care a servit ca vehicul de holding. Nu are activități industriale și operaționale concrete, dar concentrează acțiunile și dă numele afacerii (Critical Metals Corp – CRML).

O a doua entitate (Sizzle Acquisition Corp.) a adus compania pe bursă. Fiind listată anterior pe NASDAQ, aceasta oferă noii întreprinderi acces rapid pe piața de capital, fără investiții majore. În termeni bursieri, se numește SPAC (Special Purpose Acquisition Company) și nu gestionează tranzacții în economia reală.

A treia firmă implicată în fuziune (European Lithium) este australiană, fiind controlată de omul de afaceri Frank Timiș. Aceasta deținea deja un zăcământ de litiu cu dimensiuni mici în Wolfsberg, Austria.

Compania rezultată după fuziunea celor trei păstrează numele Critical Metals Corp (CRML), deschide un birou operațional la New York și îl are pe Frank Timiș acționar majoritar (prin European Lithium).

Managerul companiei este australianul Tony Sage, un colaborator vechi al Frank Timiș.

Următorul pas a fost preluarea unei mine de pământuri rare în Tanbreez, Groenlanda, pentru 5 milioane de dolari în numerar și 211 milioane de dolari în acțiuni.

Speculațiile legate de SUA – Groenlanda

Ulterior, a făcut bani pe bursă în urma unor informații publicate în presă. Captura amintește de articolul de pe Reuters, de pe 6 octombrie, în care se arăta că oficiali ai administrației Trump sunt în discuții pentru preluarea unei participații la Critical Metals Corp pentru a avea acces la zăcământul de pământuri rare Tanbreez din Groenlanda.

Oamenii din administrația Trump au negat.

„Sute de companii ne abordează încercând să determine administrația să investească în proiectele lor critice de minerale”, a declarat un oficial de rang înalt din administrația Trump, pentru Reuters. Potrivit acestora „nu există absolut nimic apropiat de această companie în acest moment”.

Informațiile despre interese americane asupra minei Tanbreez din Groenlanda, controlată azi de CMRL, fuseseră lansate inițial în piață chiar de cel care i-a vândut zăcământul lui Frank Timiș: omul de afaceri australian Greg Barnes, arată Captura.

Nuclearelectrica a exclus posibilitatea ca acordul să fie folosit pentru un efect artificial pe bursă 

În urma unor întrebări adresate de HotNews, Nuclearelectrica a exclus posibilitatea ca această inițiativă să fie folosită pentru a crea un efect artificial pe bursă, fără intenția reală de a dezvolta vreun proiect real.

Același răspuns l-a oferit și Ministerul Energiei la întrebarea dacă există riscul ca proiectul să fie folosit pentru a crea un efect artificial pe bursă. „O asemenea eventualitate este exclusă. Ambele companii sunt listate, astfel că trebuie să depună rapoarte ce vizează proiectele de care sunt interesate, prezentând obiectivele acestora în mod transparent”, a răspuns Ministerul Energiei.

INTERVIURILE HotNews.ro