Ce ne spune un dinte de copil de acum 130.000 de ani despre un grup de oameni misterioși: Denisovanii din Laos

​Un dinte de fetiță ce a trăit acum cel puțin 130.000 de ani a fost descoperit într-un sistem de peșteri din Laos și îi poate ajuta pe cercetători să afle mai multe despre Denisovani, o specie de hominid despre care se știu foarte puține. Cercetătorii spun că descoperirea arată că Denisovanii au trăit nu doar în zona Siberiei, ci și în climatul tropical din Asia de Sud-Est.

Omul de Denisova sau denisovanul (Homo denisovensis) este o specie de hominid, ale cărui vestigii au fost descoperite în peștera Denisova din Munții Altai (Siberia). Era o rudă apropiată a omului de Neanderthal și a dispărut în urmă cu aproximativ 50.000 de ani. Se știu puține despre el, fiindcă toate fosilele descoperite ar încăpea într-o pungă micuță.

Din 2010, când dinți și oase ale degetelor Denisovanilor au fost descoperite pentru prima dată, testele ADN au dezvăluit că enigmaticii hominizi se numărau printre strămoșii oamenilor care trăiesc astăzi în Australia și Pacific.

Dar oamenii de știință nu au înțeles cum denisovanii, ale căror puține rămășițe au fost găsite doar în Siberia și Tibet, s-ar fi putut încrucișa cu grupul de oameni care s-au extins la est, plecând din Africa, prin Asia de Sud-Est, înainte de a ajunge în Australia, Noua Guinee și alte insule, în regiunea Pacificului.

Descoperirea molarului, într-o peșteră dintr-o zonă labirintică a munților P’ou Loi din nordul statului Laos oferă o serie de răspunsuri.

„Bănuiam că Denisovanii trebuie să fi fost aici și este grozav că avem câteva dovezi tangibile despre existența lor în regiune”, spune Laura Shackelford, paleontolog la University of Illinois și co-autor al studiului.

Lucrarea a fost publicată în revista Nature Communications sub titlul A Middle Pleistocene Denisovan molar from the Annamite Chain of northern Laos.

Primele date despre Denisovani au venit în 2010, când într-o peșteră siberiană din munții Altai – Denisova – au fost găsite două lucruri: osul unui deget și un dinte de minte. O mandibulă a fost descoperită în 2019 pe platoul tibetan, dovadă că această ramură de hominizi a ajuns și acolo. Întregul genom al grupului a putut fi extras prin tehnici moderne, din descoperirile de la Denisova.

De mai mulți ani, Shackelford și echipa ei au lucrat în peșterile laoțiene pentru a găsi oase de hominizi ce au trăit cu multe zeci de mii de ani în urmă și i-a rămas în minte un pasaj strâmt care arăta promițător.

Așa a și fost și a fost găsit un molar ce a aparținut unei fetițe care a trăit cu peste 130.000 de ani în urmă. Forma și structura interioară a dintelui aveau foarte multe în comun cu partea de mandibulă găsită în Tibet în 2019.

Se crede că Denisovanii s-au desprins din grupul Neanderthalienilor acum 400.000 de ani și s-au dus către est, în Asia, în timp ce omul de Neanderthal s-a răspândit în Europa.

Surse: Natioanl Geographic, Phys.org, New York Times