Ce se întâmplă cu sporurile și cu salariile bugetarilor care sunt peste noua grilă. Partidele au doar câteva zile să propună modificări la legea salarizării

După o discuție de două ore la Cotroceni cu reprezentanți ai PSD, PNL și USR, ministerul Muncii a publicat noul proiect al legii salarizării. Proiectul – jalon în PNRR de care depind 770 de milioane de euro, stabilește valoarea de referință a salariilor la 4.100 de lei, crește salariile demnitarilor, dar prevede că niciun salariu de la stat nu va scădea. Partidele urmează să îl analizeze și să propună modificări înaintea unei noi întâlniri la Cotroceni.

Ministerul Muncii a publicat, la scurt timp după ce reprezentanți ai PSD, PNL și USR s-au reunit la Cotroceni, proiectul reformei salarizării unitare.

Pentru anul 2026, valoarea de referință pentru salariile din sectorul public va fi de 4.100 de lei, în loc de 4.325, așa cum fusese calculată în proiectul elaborat la ministerul Muncii pe vremea când era condus de Florin Manole.

„Nu scade niciun venit”, dar se taie sporurile

Totuși, proiectul publicat de ministerul Muncii arată că salariile bugetarilor vor creste în funcție de PIB:

„Începând cu anul 2028, procentul de majorare a valorii de referință va fi determinat de obiectivul Ministerului Muncii de reducere a masei de cheltuieli salariale din sectorul public, ca procent din PIB, cu cel puțin 1,5 puncte procentuale între 2024 și 2031”.

Pe impactul nou – 12,1 miliarde lei, spre deosebire de 8 miliarde cum era prevăzut inițial – se estimează că peste 40% dintre angajați vor beneficia de creșteri de salarii, care vor varia între 5% și 20%, au explicat surse care au participat la discuția de la Cotroceni.

De asemenea, a fost introdus un articol care prevede că niciun salariu din sectorul public nu o să scadă. Însă salariile angajaților care sunt peste grilă, mai mari decât ar trebui, în momentul în care este implementată această lege, vor rămâne înghețate până când salariile celorlalți angajați vor ajunge la același nivel.

Aceeași regulă se va aplica, potrivit proiectului discutat azi la Cotroceni și celor ale căror sporuri scad prea mult, astfel încât dacă venitul net ar fi mai mic decât acum, salariul le rămâne înghețat, ca să nu piardă bani.

Salariile demnitarilor cresc gradual

Noua lege propune ca salariile demnitarilor să crească gradual pentru următorii patru ani.

De exemplu, pentru perioada din decembrie 2026 până la finalul anului 2027, prim-ministrul va avea un coeficient de 6,17, adică 25.297 de lei. În 2028 va crește la 26.650 de lei, în 2029 la 28.003 de lei, în 2030 la 29.397 de lei, iar în 2031 la 30.750 de lei.

La fel se întâmplă și în cazul președintelui – pornește de la un salariu de 26.527 de lei, iar în 2030 va ajunge la o indemnizație de 32.800 de lei.

O altă noutate o reprezintă faptul că pe noul proiect, doar angajații BNR vor fi exceptați, spre deosebire de proiectul inițial în care erau exceptate și ASF, ANR și ANCOM.

Așadar, noua lege se va aplica pentru toate categoriile de personal bugetar, inclusiv pentru angajații celor trei instituții, deci președinții acestor instituții nu vor mai putea avea salarii mai mari decât al președintelui României, care are cel mai mare salariu.

Partidele pot propune modificări până săptămâna viitoare

Urmează ca fiecare partid să-l analizeze și să propună modificări. Apoi, la începutul săptămânii viitoare, cel mai probabil marți, va avea loc o nouă întâlnire la Cotroceni pentru a conveni asupra formei finale a legii, urmând ca partidele care își doresc să îl depună la Parlament. 

În noul proiect, vor fi cuprinse creșteri de salarii în unele domenii, cum ar fi educația sau personalul auxiliar din justiție, spun surse care au participat la discuție.

De asemenea, a fost introdus introdus un articol care prevede că niciun salariu din sectorul public nu o să scadă. Însă salariile angajaților care sunt peste grilă, mai mari decât ar trebui, în momentul în care este implementată această lege, vor rămâne înghețate până când salariile celorlalți angajați vor ajunge la același nivel.

Aceeași regulă se va aplica, potrivit proiectului discutat azi la Cotroceni și celor ale căror sporuri scad prea mult, astfel încât venitul net ar fi mai mic decât acum — salariul le rămâne înghețat, ca să nu piardă bani.

Proiectul, negociat și la Cotroceni

La finalul discuției de la Cotroceni, Radu Burnete și Dragoș Pîslaru au explicat că urmează ca până săptămâna viitoare, partidele să propună modificări la legea care va rearanja salariile a peste 1,2 milioane de angajați din sistemul de stat.

„ Astăzi la Cotroceni, reprezentanții partidelor s-au întâlnit, a fost o dezbatere tehnică. Urmează ca partidele să analizeze”, a declarat Burnete. 

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru a spus că în urma celor 30 de consultări care au avut loc în ultimele săptămâni a primit solicitări din partea sectorului public în valoare de peste 20 de miliarde de lei. 

„Acest lucru nu poate fi rezolvat. Am pornit de la acel impact bugetar de 8 miliarde de lei, valoarea care a fost renegociată cu Comisia Europeană pe acest jalon este de 7.3% din PIB. 12 miliarde de lei este valoarea maximală”, a adăugat Pîslaru. 

Trei foști miniștri ai Muncii, prezenți la Cotroceni

La întâlnirea de astăzi au participat Florin Manole, fost ministru al Muncii în Guvernul Bolojan, Ciprian Văcaru, fost secretar de stat în ministerul Muncii, din partea PSD. USR a fost reprezentat de Violeta Alexandru – fostă ministră a Muncii între 2019 – 2020, Silvia Dinică – secretar de stat în ministerul Muncii  și Cristian Seidler, fost membru în comisia de muncă a Camerei Deputaților. 

De la PNL au participat Cristina Pocora, consilier de stat în cancelaria prim-ministrului și Raluca Turcan, fostă ministră a Muncii între decembrie 2020 – noiembrie 2021, acum deputată. 

Prezent a fost și Dragoș Pîslaru, care a preluat ministerul Muncii după demisia lui Manole. 

Sindicatele, nemulțumite de reducerea sporurilor

Legea salarizării unitare este jalon în PNRR și de ea depind 770 de milioane de euro. Practic, această lege trebuie să aducă mai multă echitate în privința  salariilor de la stat și să corecteze anomaliile. De exemplu, forma inițială a legii prevede reducerea sporurilor la 20%, ceea ce nemulțumește sindicatele. 

O simulare realizată de Federația Sanitas arată că deși salariul brut al unui angajat la stat va crește, prin diminuarea sporurilor, întregul salariu va fi mai mic. 

Sanitas a anunțat deja o grevă de avertisment pe 20 iulie, care va fi urmată de greva generală pe termen nelimitat începând din 28 iulie.

În ultima săptămână, atât PSD, cât și PNL și USR au avut întâlniri cu sindicatele pe tema legii salarizării. 

Nemulțumirile partidelor au amânat adoptarea legii

Sorin Grindeanu spunea la începutul lunii iulie că PSD nu va vota noua lege a salarizării în forma discutată la acel moment pentru că „pare în acest moment că nici o categorie socială asupra căreia se aplică această lege nu e mulțumită”. 

În replică, Ilie Bolojan a dat vina, pe 15 iulie, pe miniștri PSD: 

„Legea salarizării unitare este responsabilitatea Ministerului Muncii, care a avut în toată această perioadă miniștri PSD și, din păcate, miniștrii Muncii au amânat-o până în ultima clipă, fugind de această răspundere”.

Amânarea reformei, disputată între PNL și PSD

Inițial, această reformă trebuia sa fie inclusă în cererea de plată 3. În 2023, sub presiunea anului electoral care urma, coaliția condusă de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au decis să amâne reforma. 

Chiar Sorin Grindeanu a reamintit acest episod într-un interviu pentru Antena3CNN: 

„Prim-ministrul Nicolae Ciucă a cerut oficial Comisiei Europene ca legea salarizării să fie amânată din tranșa 3-a, cum era atunci, pe pachetul al 3-lea de plată, pe pachetul 6, adică ultimul. Ciucă a cerut, cu acceptul nostru, pentru că e o lege și era o lege dificilă și toată lumea a fost de acord. Asta e o precizare. S-a amânat de atunci”.