Ce se mai întâmplă cu fondurile de investiții în infrastructură finanțate de la bugetul de stat?
Întrucât s-au întâmplat foarte multe în ultima vreme, s-a vorbit foarte puțin despre fondurile despre investiții finanțate din bugetul național. Poate și pentru că PNRR a fost vedeta investițiilor din bani publici. Cu toate acestea, programul Anghel Saligny a făcut doi ani de la aprobare în septembrie. Dacă nu mai țineți minte ce este Anghel Saligny, vă readuc aminte că este acel program pentru care fostul premier Florin Cîțu a fost foc de țară în 2021 pentru a-l aproba, pentru a-și asigura președinția Partidul Național Liberal – pe care, de altfel, nici n-a ținut-o prea mult.
Între timp, s-au semnat vreo 2208 contracte din totalul de 4690 pe care le finanțează guvernul, prin Ministerul Dezvoltării. Valoarea totală a acestor proiecte – care nu le includ și pe cele pentru finanțarea rețelelor de gaze – este de 51 de miliarde de lei, din care s-a semnat până la finalul lui septembrie contracte de peste 24 de miliarde. Pentru rețelele de gaze, a căror oportunitate este discutabilă s-au mai alocat 15 miliarde de lei. Faptul că s-au semnat contractele nu înseamnă neapărat că au început lucrările la toate. Spre exemplu, fuseseră semnate contracte pentru lucrări de proiectare pentru aproape 1000 de proiecte.
Logica este că MDLPA a aprobat propunerile de proiecte pe care le-au înaintat primăriile și consiliile județene, urmând a finaliza anumite aprobări, documente etc pentru a putea semna contractele de finanțare, care le dă dreptul de a începe achizițiile. Ulterior, se fac deconturi pe baza facturilor de la lucrările realizate. Un aspect interesant este cel legat de modul în care s-au semnat contractele. Analiza pe care am realizat-o la Expert Forum recent arată că există discrepanțe la nivel de județe dacă facem o comparație între valorile aprobate prin ordin de ministru și cele pentru care s-au semnat contracte (vezi harta de mai jos). Procentual, cel mai bine stau județele Iași, Alba, care au încheiat contracte reprezentând aproximativ 70% din valoarea aprobată. Pe la 60% se situează și Dolj, Argeș, Suceava, Galați sau Maramureș. La extrema cealaltă se află județele Covasna, Brașov sau Caraș Severin, unde primăriile și consiliile județele au semnat contracte reprezentând 25% din valoarea totală aprobată pe județ. Cel mai rău stă Harghita, cu doar 17%. De fapt, UDMR pare că iese cel mai prost din această afacere, care poate fi un semn că nu mai are aceleași pârghii de putere, după ce a ieșit de la guvernare. În București, din 24 de contracte s-au semnat doar 2 – unul de către Primăria Sectorului 3 și unul la Sectorul 4. Sectorul 6 nu a semnat niciun contract din cele 10 aprobate prin ordin de ministru. De menționat și că primăria Sectorului 4 a primit și cel mai mare contracte finanțat vreodată prin astfel de fonduri, în valoare de 750 de milioane de lei, care are obiectivul de a consolida Piața Unirii. Dar este greu de estimat totuși de ce există astfel de diferențe doar din datele publice. Motivele pot fi multe și pot ține de calitatea proiectelor, stadiul aprobării diverselor documentații, respectarea procedurilor impuse de finanțator, disponibilitatea banilor și probabil – foarte important, influența politică a beneficiarilor.
Procent valoare contracte semnate de beneficiari (primării și consilii județene) raportat la valoarea aprobată prin ordin de ministru, pe județ (septembrie 2023).
Legat de bani, un aspect important care trebuie menționat este că programele de acest tip, precum Saligny, Programul Național de Dezvoltare Locală sau investițiile finanțate de către Compania Națională de Investiții rămân dependente și de alocări din Fondul de Rezervă al Guvernului. Deși în 2023 s-au realocat sume mai mici decât în alți ani (dar anul nu s-a încheiat), bugetul ministerului a fost suplimentat cu 15 milioane de lei pentru PNDL 1, 160 milioane pentru PNDL 2, 100 de milioane pentru Saligny și 200 de milioane pentru finanţarea Programului naţional de construcţii de interes public sau social. Acest tip de finanțare poate fi necesară și din cauze care țin de creșterea prețurilor, însă arată de fapt și faptul că aprobarea proiectelor s-a făcut ca și în cazul PNDL fără a exista în realitate banii în buget – dar s-a făcut oricum, din motive politice.
La nivel politic, distribuția de fonduri și semnarea contractelor par a fi destul de echilibrate, mai ales dacă ne uităm la PSD și PNL, care au primit pe de parte cele mai multe fonduri. Totuși, la nivelul deconturilor, aleșii PSD par a se fi mișcat ceva mai bine. După cum ziceam mai sus, comunitățile conduse de UDMR par a fi rămas în urmă și la semnarea de contracte și la deconturi. –
INTERVIURILE HotNews.ro