Ce semne de alarmă trebuie să urmărească o femeie și ce investigații sunt necesare pentru a diagnostica un cancer mamar, explică Dr. Victor Grama, Medic Specialist Chirurgie Generală, Spitalul Euroclinic

Cancerul mamar este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer care afectează femeile. Principalii factori de risc sunt reprezentați de înaintarea în vârsta, istoricul familial de cancer mamar și ovarian, mutațiile genetice, antecedente de expunere la radiații, menstruație precoce sau menopauză tardivă, obezitate, consum de alcool, fumat, terapia de substituție hormonală postmenopauză.

Diagnosticarea precoce îmbunătățește prognosticul, mărește șansele de supraviețuire, de aceea este importantă autoexaminarea lunară a sânilor, controlul periodic la medicul specialist și investigațiile imagistice de screening. Dr. Victor Grama, Medic Specialist Chirurgie Generală, Spitalul Euroclinic, enumeră principalele semne de boală, categoriile de vârstă cele mai vulnerabile și pașii pe care îi presupune o diagnosticare corectă și completă.

Mai multe cazuri de cancer de sân în România

La nivel mondial, cancerul a produs, în 2020, aproape 10 milioane de decese. Datele Agenției Internaționale pentru Cercetare în domeniul Cancerului – IARC – din subordinea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), arată că, în premieră, în 2020, cancerul de sân a numărat 2,26 de milioane de cazuri – 11,7% – devenind cea mai frecventă formă de cancer, depășind cancerul pulmonar. Numărul de decese prin cancerul de sân înregistrat în același an 2020 a ajuns la 685.000.

România a înregistrat între 2012 și 2020 o creștere cu 10,7% a cazurilor de cancer de sân, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Incidența cea mai mare s-a înregistrat în mediul urban.

Cu cât cancerul mamar este diagnosticat mai devreme, cu atât șansele de vindecare sunt mai mari. Multe dintre paciente ajung însă târziu la diagnostic pentru că nu conștientizează importanța metodelor de screening ce pot diagnostica un cancer mamar în stadiu incipient și ignoră uneori chiar semnele de alarmă și simptomele de apariție ale cancerului de sân.

Semne la care femeile să fie atente

Dr. Victor Grama, Medic Specialist Chirurgie Generală, Spitalul Euroclinic, enumeră principalele semne de alarmă: „Un nodul sau o zonă de țesut tumefiat la nivelul sânului, identificarea unui nodul la nivelul axilei, înroșirea, încrețirea sau retracția pielii în anumite zone, sunt modificări care trebuie să atragă atenția doamnelor. De asemenea, modificări la nivelul mamelonului de genul iritației, crustei sau retracției, diverse scurgeri mamelonare sanguinolente sau chiar incolore.”

Nu orice nodul apărut la nivelul sânului este cancer, punctează medicul. Tipul de nodul care poate apărea este în strânsă legătură cu vârsta persoanei. „De exemplu, la persoanele tinere, cu vârste cuprinse între 15 și 35 de ani, cel mai frecvent întâlnim fibroadenomul, care este un nodul absolut benign. La categoria de vârstă cuprinsă între 35 și 50 de ani, cele mai frecvente formațiuni întâlnite sunt chisturile. De asemenea, și acestea sunt benigne. Însă, la această categorie de vârstă trebuie să fim foarte atenți pentru a nu trece cu vederea, pentru a nu scăpa un diagnostic de malignitate”, explică specialistul.

După instalarea menopauzei, adaugă medicul chirurg, un nodul apărut la nivelul sânului ne îngrijorează mult mai mult pentru că, din păcate, de cele mai multe ori, acesta se dovedește a fi malign. „Un nodul bening, de cele mai multe ori, nu ne creează probleme, însă, în timp, acești noduli pot degenera și deveni maligni. Și atunci, este bine ca, uneori, să-i îndepărtăm chirurgical”, adaugă dr. Grama.

Biopsia este cea care face diferența între un nodul benign și unul malign. Aceasta presupune practic recoltarea unui fragment de nodul și trimiterea la laborator pentru un examen amănunțit.

„De cele mai multe ori, din păcate, cancerul mamar este diagnosticat într-un stadiu în care deja apar simptomele, acesta fiind un stadiu ceva mai avansat. Pentru a putea diagnostica un cancer mamar într-un stadiu incipient, este necesar să aplicăm o serie de metode pentru depistarea precoce a cancerului mamar. Aceste metode sunt reprezentate de autopalparea lunară a sânului, un control la medicul chirurg specializat, control care este recomandat a fi efectuat anual, o ecografie mamară pentru persoanele până în 40 de ani și o mamografie anuală la persoanele de peste 40 de ani”, recomandă specialistul.

Cum se pune diagnosticul corect și complet?

Diagnosticul corect și complet al cancerului de sân presupune o serie de investigații specifice care să confirme diagnosticul și să stadializeze boala. „Printre aceste investigații se numără ecografia mamară, mamografia, chiar și un examen RMN al sânului, precum și puncția-biopsie. Această biopsie se poate realiza și la nivelul ganglionilor din axilă, ganglioni care sunt suspecți la investigațiile imagistice efectuate anterior. Ecografia mamară, mamografia si uneori RMN-ul sunt investigații complementare. De exemplu, la un sân foarte dens, relevantă este ecografia. De aceea mamografia este recomandată persoanelor peste 40 de ani, când sânul nu mai este atât de dens. Și de aceea fiecare investigație enumerată se completează una pe cealaltă. În momentul în care avem un diagnostic de certitudine și avem și o stadializare a acestei boli, cazul este discutat într-o comisie oncologică multidisciplinară”, subliniază dr. Victor Grama.

Această comisie este cea care stabilește conduita terapeutică adecvată personalizată, pentru a obține rezultate terapeutice cât mai bune.

Cât de grea este recuperarea dupa o intervenție chirurgicală la nivelul sânului?

SURSA FOTO: Regina Maria

„Evident că, la fel ca în orice alt tip de intervenție chirurgicală, extensia intervenției chirurgicale este cea care dictează practic perioada de recuperare și durata acesteia. În cazul intervențiilor la nivelul sânului, trebuie să ne amintim că vorbim despre o operație care se realizează la suprafața corpului, astfel încât impactul fizic pentru pacientă nu este unul atât de mare. Din păcate însă, uneori există un impact emoțional mult mai mare în cazul acestor intervenții extinse la nivelul sânului. Și aici vorbesc despre mastectomie, aceasta putând aduce un stres suplimentar pacientei. De aceea, ori de câte ori avem posibilitatea și nu există contraindicații medicale, oferim pacientelor posibilitatea unei reconstrucții mamare imediate, tocmai pentru a reduce acest stres post-operator al mastectomiei”, completează medicul chirurg.

Această reconstrucție, adaugă specialistul, aduce cu sine un timp mai îndelungat de recuperare și o recuperare fizică ceva mai dificilă: „De asemenea, după intervențiile chirurgicale la nivelul sânilor recomandăm anumite exerciții fizice specifice. Uneori, este recomandată chiar și kinetoterapia în cazul unor intervenții ce necesită și chirurgie axilară”, conchide dr. Victor Grama.

Articol susținut de Regina Maria