FMI a tăiat drastic din prognoza de creștere economică după vizita în România / Mesajul transmis în discuțiile de la București: „Toate partidele au înțeles că situația e foarte serioasă”

Pachetele de reforme ale Guvernului sunt un pas înainte, dar esențială este aplicarea lor integrală și luarea de măsuri suplimentare „critice” pentru finanțele și economia României, a transmis vineri FMI, după ce o misiune a Fondului a fost la București pentru discuții în ultimele zece zile.

Reprezentanții FMI au discutat în această săptămână cu oficiali din sectorul public și privat din România, cu sindicatele și cu societatea civilă pentru a-și face o imagine despre evoluția economiei și soliditatea angajamentelor luate de Guvern.

PIB-ul real ar urma să crească cu 1% anul acesta și 1,4% anul viitor potrivit Fondului Monetar Internațional, care corectează drastic în jos estimările pe care le făcea în aprilie.

Atunci, FMI prognoza pentru România o creștere economică de 1,6% în 2025 și de 2,8% în 2026.

Asta, în condițiile în care „accelerarea investițiilor finanțate din (fondurile europene) NextGenerationEU vor compensa parțial scăderea consumului privat rezultat din inflația ridicată temporară și efectele consolidării fiscale”.

Mesajul FMI pentru partidele din Coaliție

„Poate că nu este potrivit să comentez ce subiecte am discutat cu fiecare în parte, dar pot spune că toate acele discuții au fost foarte deschise și constructive”, a spus vineri Joong Shik Kang, șeful misiunii FMI pentru România.

Surse apropiate discuțiilor au spus că oficialii FMI au atras atenția partidelor politice din Coaliția de guvernare că „zgomotul politic” și certurile din Coaliție nu sunt ok, acestea mai degrabă descurajând investitorii decât să-i încurajeze să vină în România. „Dar toate partidele au înțeles că situația e foarte serioasă și și-au asumat în discuțiile cu Fondul necesitatea de a pune umărul”, spun apropiați ai discuțiilor cu care HotNews a stat de vorbă.

Șeful misiunii FMI pentru România a admis că cel mai mare risc este cel ca Guvernul să nu livreze rezultate. „Cel mai important risc sau preocupare care rămâne este dacă guvernul poate livra, poate aplica cu succes acest pachet fiscal anunțat pentru acest an și anul viitor”, spune Kang.

El a negat orice intenție de a se semna un acord de finanțare de tip stand-by între România și FMI. „Răspunsul nostru este nu. Nu discutăm nimic despre finanțarea de către FMI a României. Acesta este răspunsul simplu și direct pe care îl dăm”, a adăugat Kang.

„Se preconizează o creștere treptată a economiei pe fondul consolidării fiscale necesare, care este esențială pentru a aborda deficitele gemene tot mai mari”, a transmis Fondul care a subliniat că inflația va rămâne ridicată și se va încadra pe „culoarul” dorit de BNR la sfârșitul anului viitor.

Foto: Joong Shik Kang, șeful misiunii FMI pentru România

„Pachetul recent de reforme pentru 2025-26, inclusiv reformele fiscale, este binevenit și reprezintă un important pas înainte. Executarea sa integrală și măsurile suplimentare de ajustare începând cu 2027 pentru a reduce deficitul fiscal sub 3% din PIB sunt critice pentru restabilirea sustenabilității fiscale și macroeconomice”, subliniază FMI în concluziile misiunii în România.

În ce privește politica monetară, Fondul acordă o bilă albă Băncii Naționale, spunând că abordarea ei prudentă a rămas una adecvată, cu mențiunea că reducerea dobânzii-cheie ar trebui să reînceapă după ce inflația va fi pe un trend clar de scădere.

Însă, consideră FMI, „o mai mare flexibilitate a cursului de schimb pe termen mediu ar spori reziliența la șocuri”.

Care ar fi varianta optimistă

Fondul spune și că un risc pentru România îl reprezintă posibila reducere a ratingului de credit, „deoarece persistă îngrijorări cu privire la executarea consolidării fiscale planificate pentru 2025-2026 și la sustenabilitatea pe termen mediu a finanțelor publice, din cauza deficitului fiscal încă ridicat.”

De asemenea, creșterea economică mai lentă a principalilor parteneri comerciali ai României, „posibil însoțită de bariere comerciale mai mari, incertitudine și intensificarea conflictelor regionale – ar putea afecta comerțul și fluxurile de investiții străine directe”.

Pe de altă parte, Fondul menționează și o variantă optimistă:

„Punerea în aplicare în mod ferm a ajustării fiscale și a proiectelor de investiții finanțate de UE ar putea consolida încrederea investitorilor și reduce primele de risc mai repede decât se preconiza, ceea ce ar duce la creșterea investițiilor private și a creșterii economice.”