Ce va alege Franța ? Un barometru pentru puterea populismului în Europa
Aprehensiune. Cu acest sentiment spune Henri Vergnes că a mers, dis de dimineață la vot în primul tur al alegerilor din Franța, în care, Emmanuel Macron, președintele în exercițiu, este secondat de doi contracandidați aflați la cele două capete opuse ale spectrului politic, scrie Santinela.net într-un articol semnat de jurnalista Roxana Dascălu, stabilită în Franța.
Vergnes, un mic fermier din sud-vestul Franței, face parte din categoria celor în vărstă de peste 65 de ani din cei aproape 49 de milioane de francezi înscriși pe listele de vot la prezidențiale.
Francezii de vârsta a treia, alături de tinerii sub 25 de ani și de marii industriași formează, în genere, bazinul electoral al lui Macron.
Aprehensiunea lui Vergnes este justificată. Nimic nu este sigur în privința celui sau celei care va ocupa fotoliul de la Palatul Elysée în urma acestor alegeri.
Suspansul legat de cine va conduce Franța în viitorii cinci ani și va ține și cârma Europei până în iunie, va dura însă până pe 24 aprilie – turul doi, decisiv, al scrutinului prezidențial francez.
Ultimele sondaje dinaintea votul de azi arată că de la dreapta extremă, lui Macron îi suflă în ceafă Marine Le Pen, candidata partidului Rassemblement National (fostul Front Național), la distanță de doar patru puncte procentuale. La stânga extremă a săltat pe locul trei Jean-Luc Mélenchon, susținut de partidul Franța Nesupusă (La France Insoumise), – ambii populiști și suveraniști declarați.
„O să mă gândesc foarte bine înainte de a pune votul in urnă. Oscilez între doi candidați,” spune Cătălina Stan-Rousseau, care va vota azi pentru prima dată la prezidențialele din Hexagon.
„Retorica lor seamănă. Cum e posibil ca, în secolul 21, unii să aibă un discurs de anii 70? Nu cred să putem retrăi în socialism”
Cătălina spune că a citit platformele electorale ale tuturor celor 12 candidați înscriși în primul tur al la prezidențialelor.
„În multe privințe, retorica lor seamănă. Cum e posibil ca, în secolul 21, unii să aibă un discurs de anii 70? Nu cred să putem retrăi în socialism, să ne transformăm într-o țară de agricultori și muncitori, nu cred că mai poți invoca proletariatul,” spune femeia de afaceri de cetățenie franco-română.
„Sunt surprinsă să vad atâția candidați pentru care rolul și locul european al Franței contează mai puțin,” adaugă ea. ”Ei susțin ideea că ne vom descurca singuri, că trebuie să ne vedem de treaba noastră.”
Lucrurile nu sunt deloc simple în aceste alegeri.
Temerile legate de criza economică și socială care au însoțit ultimii doi ani marcați de pandemie și accentuarea acestor temeri, pe fundalul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, l-au împins până și pe Macron, considerat cel mai pro-european dintre toți cei 12, să își modifice discursul electoral.
Independență agricolă, industrială, energetică și creativă fac parte din promisiunile candidatului Macron pentru francezi.
INTERVIURILE HotNews.ro