Ce va face Putin peste trei zile, când expiră ultimatumul dat de Trump? Istoricul Armand Goșu vorbește despre „regia momentului”

Vladimir Putin a refuzat să răspundă direct ultimatumului de zece zile impus de Donald Trump în 29 iulie pentru oprirea războiului din Ucraina și a transmis un mesaj diplomatic ambiguu, fără să renunțe la cerințele Moscovei. Istoricul Armand Goșu interpretează declarațiile liderului rus drept o respingere clară a presiunilor americane, mascată într-un apel la negocieri și calm.

În 28 iunie, președintele american a anunțat că reduce termenul privind soluționarea pașnică a războiului din Ucraina la 10-12 zile, în loc de 50, cum anunțase cu două săptămâni înainte. Trump a amenințat cu noi sancțiuni, dacă Putin nu vine cu o soluție de încetare a focului până la 8 august.

Vladimir Putin a rupt tăcerea, dar fără să răspundă direct ultimatumului de 10 zile dat de Donald Trump pentru oprirea războiului din Ucraina. Cu o săptămână înainte de expirarea termenului, liderul rus a spus că obiectivele Moscovei „rămân neschimbate”, dar a „salutat” a treia rundă de negocieri de pace și a sugerat deschiderea către posibile compromisuri.

În timpul unei vizite la mănăstirea din Valaam, Putin a declarat la televiziunea publică: „Avem nevoie de o pace durabilă și solidă”, adăugând că discuțiile ar trebui să se desfășoare „fără camere de filmat și într-o atmosferă de calm”. El a reafirmat cerințele Kremlinului – inclusiv recunoașterea anexării teritoriilor ucrainene ocupate și renunțarea Ucrainei la NATO – și a susținut că trupele ruse „au inițiativa pe câmpul de luptă”, menționând capturarea orașului Ceasiv Iar. Kievul a respins această afirmație.

În acest context, Armand Goșu a analizat pe larg reacția lui Putin, într-un interviu acordat Contributors, istoricul apreciind că liderul rus a transmis un refuz clar, dar ambalat diplomatic, fără să-l numească direct pe Donald Trump.

„Chiar dacă nu i-a pronunțat numele lui Trump, a fost limpede că Putin se referă la el. Spune undeva că «dezamăgirile unora» provin din «așteptări exagerate». Este vorba de Trump, desigur”, afirmă Armand Goșu. Președintele Putin respinge ultimatumul, deși nu formulează clar acest lucru: „Nu există nici un dubiu că Putin a respins ultimatumul lui Trump, dar de o manieră blândă. E un «nu» împachetat în poleială lucitoare.”

El cere negocieri, rețineți!”, spune istoricul. Este un „nu” mascat sub forma unui apel la diplomație, o tactică de întârziere frecvent folosită de Moscova, spune istoricul.

„O operațiune specială”: regia momentului

Armand Goșu consideră că momentul în care Vladimir Putin a transmis mesajul legat de pace, din grădina mănăstirii din Valaam, alături de președintele Belarusului, nu a fost întâmplător. Dimpotrivă, spune el, totul a fost regizat cu atenție, ca într-o acțiune operativă de imagine, nu ca o declarație spontană:

„Liderul de la Kremlin este calm, viclean. În același timp, vrea să lase impresia că nu e pregătit, că improvizează. Știm că nu este așa, pentru el o ieșire publică atât de importantă, în care răspunde ultimatumului lui Trump, este pregătită ca o «operațiune specială», ca o misiune operativă pe linie de servicii secrete”.

„Aparent este cel mai nepregătit răspuns. Cel puțin în comparație cu situații similare. N-a mai produs nimic spectaculos, ceva care să reseteze jocul”, continuă istoricul.

Goșu sugerează că Putin e conștient de presiunea crescută din partea lui Trump și că momentul este decisiv pentru o posibilă schimbare de strategie: „De data asta presupun că realizează că nu mai are mult timp, Trump e deja iritat, trebuie să joace cartea cea mare, altă ocazie s-ar putea să nu mai aibă”.

Istoricul consideră că reacția Moscovei ar putea continua sau se va clarifica odată cu vizita omului de afaceri american Steve Witkoff, despre care presa a relatat că are legături cu Trump și canale de comunicare cu Rusia.

„Putin a mizat pe o ofensivă rapidă în Donbas”

Goșu interpretează tăcerea inițială a lui Putin drept o strategie bazată pe încrederea în succesul militar rapid în estul Ucrainei, care nu s-a materializat. Această întârziere a dus la iritarea lui Trump:

„Convingerea mea este că Putin nu s-a așteptat ca Trump să-și modifice așa devreme atitudinea, ci a mizat pe succesul ofensivei de vară din Donbas, în speranța prăbușirii frontului ucrainean. Sau dacă totuși ucrainenii rezistă, rușii sperau să cucerească măcar localitatea Pokrovsk, în cele 50 de zile, cât a anunțat inițial președintele american”.

„Putin nu crede în viitorul Uniunii Europene și vrea un nou sistem de securitate europeană”

Armand Goșu explică faptul că Vladimir Putin nu ia în serios Uniunea Europeană ca partener de dialog în probleme de securitate, deoarece o consideră irelevantă politic și lipsită de suveranitate reală. Putin preferă să discute cu statele membre individuale, nu cu instituțiile UE.

În opinia lui Goșu, marele proiect strategic al lui Putin, nerealizat încă din 2007, este obținerea unui nou sistem de securitate europeană, iar Kremlinul speră că o eventuală victorie militară în Ucraina va forța Occidentul să accepte o astfel de renegociere:

„Ca să fiu mai clar, noul sistem de securitate este obiectivul strategic al lui Putin. Este proiectul lui cel mare. Putin speră la asta, și își închipuie că o victorie militară a Rusiei în Ucraina va obliga Occidentul să revizuiască bazele securității europene și să înlocuiască sistemul Postdam ale cărui baze au fost puse la finalul celui de-al doilea Război Mondial”

„Putin mizează pe Trump, China vrea un conflict prelungit în Europa”

Armand Goșu consideră că Vladimir Putin va încerca, probabil, să-l convingă pe Donald Trump să accepte o negociere privind „împărțirea lumii”, dar că apropierea recentă a liderului american de Europa Occidentală oferă o fereastră de protecție pentru UE și NATO.

Totuși, Goșu avertizează că lipsa de interes a lui Trump pentru viitorul alianțelor occidentale și concentrarea sa pe Pacific pot avea efecte destabilizatoare majore. În paralel, China are tot interesul ca războiul din Ucraina să continue, pentru a slăbi capacitatea de reacție a Occidentului în eventualitatea unei invazii în Taiwan:

„Nu sunt convins că Trump a înțeles că Europa nu-și permite o înfrângere a Ucrainei și o victorie a Rusiei, pentru că asta modifica radical dinamica evenimentelor. Poate să ducă inclusiv la prăbușirea NATO și dezmembrarea UE. Iar dacă a înțeles, înseamnă că Trump e piromanul care dă foc propriei case”.

Următoarele două luni decid soarta războiului. Ucraina, între rezistență și presiuni pentru capitulare

Armand Goșu consideră că următoarele două luni sunt cruciale pentru război, iar dacă Rusia continuă să avanseze, Ucraina ar putea fi forțată să accepte un armistițiu dezavantajos, sub presiunea aliaților. Dacă însă rezistă bine, ar putea obține un acord mai bun. Goșu subliniază și că atacurile rusești sunt tot mai eficiente, dar costă mult, iar bugetul Rusiei se prăbușește treptat:

„Dacă Rusia va repurta victorii și va avansa semnificativ și continuu, atunci va deveni clar că forțele armate ucrainene sunt epuizate și că rușii au un avantaj decisiv pe câmpul de luptă. În acest caz este destul de probabil că se va ajunge la un acord de încetare a focului extrem de dezavantajos pentru Ucraina”.

Citește interviul complet AICI.