Cea mai buna Constitutie posibila

Modificarile propuse pana azi la Constitutie se impart in doua mari categorii: unele rezolva probleme inexistente, altele tradeaza obsesia fata de justitie. Despre prima categorie se discuta pe larg, despre a doua mai deloc. Sa recapitulam foarte pe scurt. Presedintele constituantei, Crin Antonescu, a raportat urmatoarele succese: avem in sfarsit o stema pe steag, am pus in constitutie raspunderea magistratilor, am definit casatoria drept uniunea intre barbat si femeie, punem in preambul ca Biserica Ordodoxa a jucat un rol major in formarea poporului roman si recuperam eventual Nihil sine Deo.

• UPDATE 17.40: Constituanta a mai dat, joi, o proba care are un fix cu justitia, asa ca parlamentarii au deschis calea anchetarii procurorilor – sefi dupa ce acestia le-au intors spatele de cateva ori invocand separatia puterilor in stat
• UPDATE 19.00: Vointa poporului exprimata la referendumul din 2009 a fost aruncata la cos. Cum spuneam, casta superioara isi apara privilegiile in dispretul celor pe care pretind a-i sluji

Dezbaterile s-au concentrat pe aceste teme, desi n-am inteles exact care este izvorul lor. De unde a aparut nevoia unei steme pe steag? Ati vazut pe cineva distrus ca tricolorul falfaie trist in absenta unei steme? Cine nu mai putea trai fara ea? Cunoasteti un singur om, in afara ultrapopulistilor slinosi, care sa fi ridicat spinoasa chestiune a steagului in ultimii 20 de ani?

Apoi: de ce avem raspunderea magistratilor trecuta in mod explicit in legea fundamentala? De ce tocmai ei, magistratii? De ce nu si alte categorii? De ce n-am pune in Constitutie si raspunderea ministrilor, demnitarilor, primarilor, functionarilor publici? Pana la urma, pe mana ultimilor statul pierde parca mai multi bani decat din cauza unor magistrati. Sau: de unde pana unde definim noi casatoria mai catolic decat Papa, cand tendinta peste tot in lume este de liberalizare a definitiei mergand pana la legalizarea casatoriilor gay?

Exista o explicatie evidenta. Toate aceste institutii au fost puse asa si nu altfel in Constitutie pentru ca „parintii” ei sa poata defila victoriosi in viitoarele campanii. Mustesc de populism, reprezinta genul de false teme, de non-probleme rezolvate eroic. Vedeti, noua ne pasa de tarisoara si simbolurile ei. Murim de grija familiei agresate zilnic de decadenta modernitatii. Intr-o tara habotnica, ultraconservatoare, cu mentalitati mult ramase in urma, tampenii de genul asta tin.

Cu cine ne razboim noi azi? Cu magistratii! Sa-i ardem, mama lor de corupti! Intr-o tara putreda, roasa de coruptie de sus pana jos, suna firesc sa te preocupe mai tare pedepsirea procurorilor si judecatorilor, nu coruptia ca fenomen grav. Inutil de adaugat ca astfel de reglementari isi au locul in legi, in Coduri, cum exista deja. Ce sens are sa le introduci in legea fundamentala? O constitutie fixeaza marile principii si mecanisme ale unui stat, nu se ocupa de rotitele sistemului. Asta este rostul legilor.

A doua categorie de modificari, cele care au trecut pe tacute, merita infinit mai multa atentie: patronii media nu raspund pentru continut , este interzisa folosirea probelor obtinute ilegal, arestarea se face in mod exceptional, in rest cercetarea si judecarea au loc fara privare de libertate, se complica arestarea preventiva, se schimba regimul interceptarilor. Vi se pare putin lucru? Nu este, iar aceste precizari in Constitutie, spre deosebire de primul set de populisme, vin in intampinarea unor probleme reale, nu inventate.

Numai ca toate acestea noi reguli fixate in Constitutie sunt facute parca pentru linistea marilor penali, exprima dorinta unui mic grup de cetateni si, o spunem din nou, nu au ce cauta in legea fundamentala. Introducerea lor in Constitutie nu poate fi interpretata decat ca o masura de precautie suplimentara, nu lucreaza in folosul societatii in ansablu. Este si o metoda de a inhiba justitia, de a-i spune, atentie ce faci, prea mult elan inseamna incalcarea Constitutiei. Apoi, sensul modificarilor diminueaza forta justitiei exact intr-o perioada cand forta ei trebuie crescuta. Dar despre asta nu veti vedea dezbateri intinse pe emisiuni intregi.

De notat apoi refuzul modernizarii unor institutii desuete, depasite peste tot in Europa, care se incapataneaza sa supravietuiasca la noi. Romania ramane definita cu formula anacronica de stat national, desi este in mod evident multinational, iar vremea statelor-natiune asa cum au fost definite acum doua secole s-a dus. Apoi, parlamentarii din constitutanta, in frunte cu seful ei, Crin Antonescu, au evitat cu gratie introducerea conceptului de stat laic, etc, etc. Adoptarea unor institutii moderne in noua Constitutie a fost sustinuta de grupuri ultra-minoritare din Parlament, fara sustinere politica. Vocea lor s-a auzit prea putin.

Oricine se gandeste la viitor, la interesul sau de cetatean, ar trebui sa pretinda ceva mai mult de la noua Constitutie, adica sa-i garanteze lui mai multe drepturi, nu politicienilor. De exemplu, va fi interesant de vazut daca politicienii vor reduce imunitatea strict la spatiul Parlamentului, daca o vor limita la declaratiile politice facuta in incinta Camerei si Senatului, daca vor elimina orice tip de aviz la ridicarea imunitatii. Vom vedea daca vor schimba definitia proprietatii astfel incat sa poata opera confiscarea extinsa a averii.

Ar fi poate util sa vedem in noua Constitutie scris negru pe alb ca un ministru nu poate fi si parlamentar in acelasi timp etc. In mod normal, acest gen de institutii (imunitate, confiscarea proprietatii), care s-au dovedit nefunctionale, ar trebui reglate pentru a mai taia din privilegiile care plaseaza casta conducatorilor desupra legii.

Dar propunerile votate pana acum reflecta perfect mentalitatea vremurilor, exprimata prin „reprezentantii poporului”. Noua constitutie nu reflecta nici macar ideologia majoritatii: te astepti de la stanga si de la liberali sa lupte pentru legalizarea casatoriilor gay, de pilda. Se naste o constitutie, culmea, mai conservatoare in cazul unor institutii cheie decat am avut in trecut si perfect impermeabila la sunetul vremurilor noastre. Acesta este tristul adevar: avem o tara cu mentalitati retrograde si reflexe penale. Avem o tara inca obisnuita sa gandeasca sistemul in ierarhii si privilegii, nu pe ideea de egalitate juridica intre conducatori si condusi.

Avem, din pacate, o tara si niste conducatori care fac mai departe diferente intre cetateni. Pentru ei, legea fundamentala se aplica in mod egal tuturor, evident, dar se conserva categoria celor mai egali decat altii. Institutiile nu trebuie modernizate deoarece un popor imbecil si supus este intotdeauna mai usor de manevrat si manipulat decat unul constient de drepturile lui, incurjajat mereu sa le ceara sau sa lupte pentru ele.

Elita politica se pliaza perfect pe asteptarile aestui tip de mentalitate, nu agreseaza poporul cu schimbari, cum ar avea datoria s-o faca. Progresul este treaba elitei, nu a maselor si de regula se naste greu. Progresul, evolutia unei societati, ideile noi se cer impuse deseori impotriva curentului general. Simtul comun prefera baltirea, incremenirea in proiect. Iar noi suntem expertii nemiscarii in timp. Vom avea, in final, o Constitutie dupa chipul si asemanarea acestui popor, cum avem un Parlament, o presa si niste conducatori care nu sar nici ei departe de trunchi.