Cel mai simplu mod în care să nu pierzi bani online e să blochezi preventiv aceste tranzacții

Când ceva sună prea bine ca să fie adevărat, foarte probabil e fals. În cazul banilor, vorbim de fraude: tot mai multe și mai diversificate. De acum e mai simplu să te protejezi și să-i ajuți și pe ceilalți.

Sunt deja decenii de când vorbim de conturi bancare și tranzacții digitale. Ai putea crede că lumea e deja familiarizată cu felurile în care pot fi golite conturile. Doar că în cazul multora încă funcționează un crez dăunător: nu mi se poate întâmpla mie. Doar că fraudatorii au răbdare și sunt determinați, astfel că se poate întâmpla oricui. 

Au ajuns notorii metodele escrocilor de a ajunge la contul tău prin obținerea datelor prin link-uri false trimise pe mail sau prin aplicații de mesagerie. Acestora li s-a adăugat tehnica de a promite câștiguri prin tot felul de investiții sau achiziții. 

În prevenirea unor astfel de cazuri cea mai puternică unealtă e informarea. Ajută să poți recunoaște semnele unei fraude, să te oprești înainte să trimiți bani către un cont necunoscut sau să nu lași niciodată datele sensibile ale cardului (numărul și codul de verificare) și contului bancar (datele de logare în internet banking). Cum ar fi însă dacă ai putea bloca preventiv anumite tranzacții? Acele tranzacții care pot goli conturi.

Mai nou, se poate. Și asta direct din aplicație. ING a introdus în Home’Bank secțiunea „Permisiuni” în care clienții pot dezactiva complet tipurile de tranzacții cu cardul pe care nu le folosesc. Pot fi astfel blocate retragerile de la bancomat, plățile pe internet sau plata cu cardul la POS. Lista e completată cu operațiunile care se încadrează în cele mai frecvente tipologii de fraudă: tranzacțiile cu criptomonede, cele în afara Spațiului Economic European sau plățile de tip „jocuri de noroc”. 

Cu secțiunea „Permisiuni”, Alexandra Toabeș, Customer Journey Expert, divizia Carduri, în cadrul ING Bank România, a explicat că a fost creat un strat suplimentar de siguranță pe care clienții îl pot folosi proactiv pentru cardurile lor. Iar în cazul plăților online, poate fi creat un card virtual special. E atașat unui cont secundar în care sunt câți bani pui, nu tot ce ai în cont.

Cum blochezi preventiv tranzacțiile care ți-ar putea goli contul

Noile tipuri de permisiuni din Home’Bank sunt în secțiunea Produse și Servicii > Cardurile ING. Acolo selectezi cardul pe care vrei să intervii și ajungi la Limite și Permisiuni Card. Pot fi restricționate tranzacții și din meniul Mai multe > Servicii și setări > Limite și permisiuni card. 

Blocările nu sunt permanente, ci poți edita permisiunile oricând, tot din Home’Bank.

Posibilitatea de-a bloca tranzacțiile cu criptomonedă e crucială când înțelegi cum acționează escrocii. Odată ce au acces la card, o metodă preferată a fraudatorilor de-a obține banii e să-i direcționeze către portofele electronice de criptomonede. Și astfel se pierde urma banilor. O altă tehnică e de-a face plăți la comercianți din afara Uniunii Europene, unde sunt mai puține reglementări. 

Pentru o protecție cât mai ridicată e esențial să te gândești că ți se poate întâmpla chiar ție. E mult mai productiv să previi decât să regreți. Raluca Voicu, Manager Issuer and Acquirer Fraud Investigations, în cadrul ING Bank România, recomandă mai ales în sezonul vacanțelor folosirea cardului virtual cu cont secundar alocat. „Indiferent ce s-ar întâmpla, un fraudator nu va putea niciodată să cheltuiască mai mult decât găsește în contul secundar”, a adăugat aceasta. 

Funcții de securitate în Home’Bank 

Opțiunea de acum e doar cea mai nouă, dar aplicația oferă și alte funcții de securitate. Dacă n-ai făcut-o deja sau dacă ai amânat, e necesar să știi că te poți autentifica în aplicație cu amprentă sau recunoaștere facială. Totodată, poți seta dispozitivele proprii ca fiind de încredere și, implicit, singurele de pe care să accesezi Home’Bank și să autorizezi operațiunile de siguranță. 

Tot în aplicație e și opțiunea de-a vedea unde sunt salvate datele cardului, de la site-uri și aplicații. E util să treci prin lista asta la câteva luni și să evaluezi dacă e totul în regulă sau tai accesul. În aceeași notă a istoricului, poți vedea și unde au fost făcute autentificări în cont și poți seta notificări pentru tranzacții. Totodată, pot fi stabilite limite de tranzacții sau să fie blocate ori închise cardurile pierdute sau compromise.

La toate acestea se adaugă geolocalizarea. Sistemul identifică dacă tranzacția a fost făcută acolo unde ești și tu. Dacă e în altă arie geografică, o blochează automat. Și în aceeași notă a verificărilor, e necesar un plus de atenție la transferurile de bani. E activ Serviciul Afișare Nume Beneficiar (SANB), lansat inițial de ING pentru clienții săi și adoptat ulterior la nivelul sistemului bancar. Cum îi zice numele, vezi numele real al deținătorului contului căruia vrei să-i transferi bani. Verifică să fie ce trebuie, pentru că astfel de tranzacții sunt confirmate direct de tine și nu mai poți recupera banii după. 

Industria fraudelor bancare e imensă. Și în creștere

O analiză publicată de Global Anti-Scam Alliance and ScamAdviser (GASA) arată că, la nivel global, peste 25% din utilizatorii serviciilor bancare au fost fraudați în 2022. Estimarea e că volumul fraudelor a ajuns la aproape 1 miliard de euro. În doar un an.

În România, o analiză realizată de ING Bank și sendSMS a arătat că, în 2023, numărul atacurilor de tip smishing (fraudă prin SMS) în România a crescut de peste șase ori față de anul precedent. În 75% din cazuri fraudatorii au încercat să fure identitatea victimei. La nivel global, 39% din consumatori s-au confruntat cu o încercare de înșelătorie prin SMS. 

În cazul fraudelor prin SMS, dar e valabil și pentru cele prin mail sau servicii de mesagerie ca WhatsApp, atenția trebuie să fie în primul rând la link-uri. Escrocii se bazează să acționezi rapid, așa că atenție și la presiunea timpului. Verifică și expeditorul, și ce îți cere. Și orice ai face nu instala o aplicație care îți este recomandată (sau impusă) prin astfel de mesaje. Există aplicația oficială a băncii și e singura valabilă. Iar dacă trebuie să intri pe site-ul băncii, fă-o fără să dai click pe vreun link, ci scrie adresa în browser.

Dacă ai intrat pe link-uri frauduloase și ți-ai introdus datele personale sau ai instalat vreo aplicație malițioasă, intră în contul bancar de pe alt dispozitiv și schimbă datele de logare, blochează temporar cardurile. Apoi, resetează telefonul la setările din fabrică ca să te asiguri că ai eliminat urmele aplicației problematice.

Lista de fraude e completată de anunțuri prea bune (prețuri mici, obiecte rare dintr-o dată disponibile, cazări ieftine etc.), unde fraudatorii îți cer transfer bancar, sau cumpărători care se grăbesc, îți dau cât ceri pe ce vinzi, dar vor să accepți banii printr-un link de la ei. Apoi, sunt clonarea cardurilor (atenție de unde retragi bani) și recomandările de investiții.

În fața tuturor acestor tehnici funcționează un mix de resurse: informare – atenție – răbdare – suspiciune. Nu trebuie să aștepți să devii victima unei fraude, ci să te protejezi, să raportezi problemele și să-i ajuți și pe alții.

Articol susținut de ING