Cele 4 lucruri la care se uită străinii atunci când decid să investească în România. Ce avem de făcut

Cel mai important lucru pe care guvernul și companiile trebuie să îl facă este să promoveze România ca destinație de investiții. Am văzut că acest lucru s-a îmbunătățit în ultimii ani; există deja un număr mare de companii străine prezente aici, dar acest lucru pare să fie încă un secret bine păstrat uneori, spune Peter Latos, Partener, Liderul departamentelor de Consultanţă, Strategie şi Tranzacţii, EY România într-o discuție cu HotNews.

„Când vorbesc cu investitori străini, unii dintre aceștia se întreabă de ce ar trebui să vină în România și au o viziune învechită asupra țării și a perspectivelor sale. Nu este vorba doar de promovarea României ca destinație de investiții și a potențialului semnificativ neexploatat al țării, ci și de schimbarea percepțiilor. O modalitate de a face acest lucru este stimularea turismului, deoarece acest lucru va contribui, de asemenea, la o mai bună înțelegere a țării și a ceea ce are de oferit. Și cred că România are multe de oferit în ceea ce privește investițiile și turismul”, adaugă Latos.

În 2021 investițiile străine directe din țara noastră au urcat, potrivit datelor Băncii Naţionale, de la 3 miliarde la 7,3 miliarde. În 2020 au fost 57 de proiecte, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 53 de milioane de euro pe proiect. În 2021 România a avut sub 40 de proiecte, ceea ce înseamnă că valoarea medie a unui proiect a crescut undeva la 180 milioane euro, de peste trei ori mai mult. Asta se traduce printr-o încredere în creștere în România, investitorii angajând sume mai mari în proiectele lor.

Citește și:

• Radiografia economiei în ultimii 30 de ani: inflație de peste 250% și recuperare spectaculoasă a decalajelor
• EY aniversează 30 de ani în România și pune în lumină tema progresului
• 30 de ani de antreprenoriat în România. Ce arată cifrele
• De ce unele privatizări au mers bine, vedem produsele pe piață, și altele nu/ Ce s-ar fi întâmplat dacă statul ar fi păstrat companiile

De asemenea, important de menționat că, potrivit Băncii Naționale, în primul trimestru al anului 2022, valoarea ISD a crescut cu 9%, deci continuăm să vedem această creștere puternică în contextul situației geopolitice actuale. Ceea ce nu se știe în acest moment este ce impact va avea noua legislaţie privind investițiile din țările non-UE. În ultimii ani, SUA, Regatul Unit, Elveția, Canada și Japonia au fost printre cei mai mari investitori străini din afara UE (Ordonanţa de Urgenţă 46 din 2022).

Ce avem de făcut

În opinia sa, este nevoie de investiţia în infrastructura fizică și digitală pentru a ajuta la dezvoltarea României ca un centru de producție pentru Europa, dar și pentru a îmbunătăți conectivitatea, productivitatea și eficiența în țară. Petrecem mult timp pentru a transporta oameni sau bunuri dintr-o parte a țării în alta din cauza infrastructurii.

„Cred că trebuie să sprijinim creșterea și dezvoltarea întreprinderilor pentru ca acestea să ajungă la maturitate prin ciclul de viață, de la înființare până la transformarea într-un IMM solid și investibil. Este nevoie de politici guvernamentale și de stimulente fiscale adecvate și de un sistem fiscal care să sprijine și să încurajeze investițiile”, spune Peter Latos.

Cât de (in) atractivă era România în 1992 pentru investitorii străini? De ce stocurile de ISD din România erau mult sub Polonia sau Ungaria în acea perioadă (potrivit datelor UNCTAD)

„Este adevărat că, până în 1992, România a atras semnificativ mai puține investiții străine directe în comparație cu Ungaria și Polonia, spune Peter Latos, dar pentru a înțelege de ce, este important să analizăm dezvoltarea economică comparativă din acea perioadă. Deși comunismul a luat sfârșit în fiecare țară într-o perioadă de șase luni în 1989, ritmul de tranziție către o economie de piață liberă a fost semnificativ diferit. În primul rând, reformele economice și noțiunea de proprietate descentralizată au început cu mulţi ani în urmă în Ungaria și Polonia.

În al doilea rând, privatizarea companiilor de stat a început cu adevărat în România abia în 1993, prin achiziții de către management și angajați, în timp ce în Ungaria, până în 1993, 30% din firmele mari și aproape 75% din IMM-uri fuseseră privatizate. În al treilea rând, în perioada 1988-1992, peste 67% din ISD în Europa Centrală și de Est au provenit din privatizări. Având în vedere că procesul de privatizare din România a început după aceea și din cauza faptului că țara a intrat în recesiune în această perioadă, a fost mai puțin atractivă pentru investițiile străine directe neprivatizate, în comparație cu Ungaria și Polonia, care au cunoscut recesiuni mai scurte și mai puțin profunde”, explică Peter Latos.

Ce anume face o țară atractivă pentru investiții străine?

• Mediul juridic și de reglementare transparent și eficient în țară. Toți investitorii doresc să știe că există un stat de drept eficient și că interesele lor vor fi protejate atunci când investesc într-o țară. De asemenea, este important ca sistemul să fie stabil și lipsit de interferențe motivate politic, ceea ce duce la schimbări legislative bruște și imprevizibile, care pot avea consecințe ce afectează poziția economică a țării și atractivitatea acesteia pentru investitori.
• Al doilea domeniu se referă la asigurarea stabilității politice și la reformele progresive. În cazul în care guvernul se schimbă în mod regulat, poate exista o lipsă de continuitate și de ritm de implementare a politicilor, ceea ce încetinește transformarea economică generală a unei țări. Este important să existe stabilitate politică și o agendă de reformă progresivă pentru a reduce birocrația și a pune în aplicare politici care să stimuleze și să sprijine investițiile, în special în domenii precum impozitarea și stimularea fiscală. Apoi, importantă este calitatea infrastructurii fizice și digitale – importantă pentru ca întreprinderile să își ducă bunurile și serviciile pe piață. Infrastructura fizică se referă la lucruri precum drumurile, râurile, porturile și aeroporturile, pentru a se asigura că există acea conectivitate fizică nu doar în interiorul țării, ci și cu alte piețe. De asemenea, trebuie să avem o infrastructură digitală sigură și fiabilă, având în vedere că o mare parte din economia globală se bazează din ce în ce mai mult pe date stocate sub formă de biți și bytes.
• Calitatea, responsabilitatea și costul forței de muncă. Orice investitor care vine în țară trebuie să se asigure că are acces la competențele de care are nevoie. Calitatea resurselor în ceea ce privește nivelul de educație pe care îl au oamenii este, de asemenea, importantă, iar apoi costurile sunt în mod clar un factor. Motivele pentru a investi într-o țară ar putea fi strategice sau ar putea fi legate de obținerea unui beneficiu din punct de vedere al costurilor datorită forței de muncă sau al altor factori care ţin de cost, precizează Peter Latos.

Cum ne poziționăm față de țările din jur. Avantaje și dezavantaje

În ceea ce privește avantajele, în România s-a aflat pe primul loc în topul Băncii Mondiale privind ușurința de a face afaceri în ceea ce privește comerțul transfrontalier, spune consultantul.

În mod evident, asistăm la o schimbare în ceea ce privește localizarea și regionalizarea lanțului de aprovizionare și a producției, iar mulți investitori străini consideră că România are potențialul de a deveni un centru de producție pentru Europa. Acest lucru se datorează în parte forței de muncă extrem de calificate și multilingve din această țară, ceea ce face ca România să fie atractivă pentru investitorii străini. Există totodată și disponibilitatea fondurilor UE pentru a sprijini investițiile și regenerarea generală a țării: programele operaționale, PNRR etc..

Pe partea de dezavantaje, există cu siguranță o nevoie de îmbunătățire a infrastructurii fizice. În mod clar, au existat unele investiții în ultimii ani, dar cred că mai este încă o cale de parcurs, în special în ceea ce privește rețeaua de drumuri.

Îmbunătățirea conectivității între județe și între orașele cheie este importantă pentru a îmbunătăți fluxul de persoane, bunuri și servicii.

România are acces la sume mari de finanțare din partea UE în următorii ani, deși trebuie să își îmbunătățească semnificativ capacitatea de a absorbi astfel de fonduri, pe baza rezultatelor recente ale țării. Acest lucru se referă în parte la dezvoltarea de proiecte care pot fi investite. O parte semnificativă a fondurilor se va concentra pe tranziția digitală și ecologică a economiei, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Acest lucru oferă o oportunitate de a accelera ritmul de adoptare a tehnologiei, explică Peter Latos.

Cât de mult contează pentru un potențial investitor străin elemente care nu sunt în tabloul macro: educația, inegalitatea socială

Este imperativ ca sistemul educațional al unei țări să fie capabil să echipeze oamenii cu competențele necesare cerute de piață, având în vedere că am văzut schimbări semnificative în ceea ce privește peisajul economic al țării, spune liderul departamentelor de Consultanţă, Strategie şi Tranzacţii ale EY România.

Este o schimbare uriașă spre nevoia de independență energetică, în special în ceea ce privește energiile regenerabile și tehnologiile curate, etc., nevoia de matematicieni, cercetători de date, ingineri de software etc.. Astfel, trebuie să ne asigurăm că sistemul educațional poate dezvolta oamenii cu competențele necesare şi nu va fi vorba doar de investiții în sistemul educațional în sine, ci și de o colaborare între guverne, universități, institute de educație și întreprinderi, pentru a ne asigura că identificăm seturile de competențe de care va avea nevoie țara și că sistemul educațional este aliniat la acestea.

Certificatele ESG devin din ce în ce mai importante nu numai pentru investitori, ci și pentru consumatori și pentru societate în general. Nu este vorba doar de reducerea emisiilor de carbon și a deșeurilor, ci și de promovarea sustenabilității în ceea ce privește procesele de producție și materialele utilizate, sustenabilitatea în ceea ce privește forța de muncă și impactul pe care o organizație îl are asupra societății, consideră oficialul EY România

Cum poate Guvernul să încurajeze investițiile străine

Mediul juridic și de reglementare joacă un rol esențial în atragerea investitorilor străini, asigurând, de asemenea, reforme progresive, în special în domeniile necesare pentru a începe o afacere, cum ar fi obținerea autorizațiilor de construcție, înregistrarea și plata impozitelor, etc.. Acestea au fost domenii evidențiate anterior de Banca Mondială ca fiind ariile în care România are loc de îmbunătățire în ceea ce privește mediul de afaceri.

Este importantă, de asemenea, capacitatea guvernului de a utiliza taxele socio-comportamentale pentru a impulsiona schimbarea. Un exemplu ar fi accelerarea tranziției ecologice prin impunerea unor politici fiscale mai oneroase pentru activitățile nesustenabile.

În mod similar, instituțiile financiare vor analiza din ce în ce mai mult agenda ecologică a unei organizații nu numai din punctul de vedere al accesului la finanțare, ci și al costului la care aceasta poate obține finanțare, ceea ce merge mână în mână cu politicile comportamentale pe care guvernul le poate impune în mediul de afaceri pentru a impulsiona tranziția ecologică. Un alt domeniu ar fi influențarea politicilor care sprijină în mod proactiv investițiile în domenii prioritare (de exemplu, energiile regenerabile, tehnologiile ecologice), fie prin scutiri și stimulente fiscale, fie prin utilizarea ajutoarelor de stat pentru a stimula regenerarea zonelor dezavantajate din punct de vedere economic ale țării. Am văzut deja impactul pe care actualele scheme de ajutor de stat l-au avut în stimularea investițiilor în active fizice și în crearea de noi locuri de muncă, spune Peter Latos.

Cele mai multe fluxuri de ISD vin în orașele mari. Cum pot comunitățile locale să devină (și mai) atractive

Investițiile străine directe se vor îndrepta întotdeauna către acele domenii care sunt cele mai atractive pentru un anumit investitor. Accesul la forța de muncă necesară este un factor cheie, indiferent dacă acesta rezultă dintr-o concentrare istorică de competențe sau expertiză, din investiții în educație sau din concurenți care își desfășoară deja activitatea acolo. Anumite regiuni pot avea, de asemenea, avantaje geografice care facilitează conexiunea cu alte regiuni sau alte țări.

Cred că România are o bună amprentă geografică a investițiilor străine, deși, bineînțeles, București, Cluj, Timișoara, Brașov și Iași reprezintă o proporție semnificativă a acestora. Cred că ajutorul de stat este o modalitate de a sprijini investițiile în afara marilor orașe și de a-l folosi în special pentru a stimula regenerarea economică și crearea de locuri de muncă. Vedem că acest lucru este susținut și de Fondul pentru o Tranziţia Justă.

În general, este vorba despre crearea de oportunități pentru investiții. În primul rând, este vorba despre a avea un sistem de educație care poate crea forța de muncă de mâine și, în al doilea rând, de a avea infrastructura potrivită pentru a susține activitatea economică, conchide șeful departamentului de Consultanță, Strategie și Tranzacții, EY România.

Acest articol face parte din seria EY: 30 pentru România, care marchează aniversarea a 30 de ani de activitate a companiei în România.

​