Cele 4 mari semne de întrebare ale lui Mugur Isărescu: cum va corecta Guvernul derapajul fiscal, cum vor reacționa firmele la asta, cum domolim emigrația și cum stopăm declinul demografic

În finalul Raportului asupra inflației, publicat de Banca Centrală, sunt expuse riscurile pe care instituția condusă de Mugur Isărescu le vede la adresa inflației. Cel mai des invocat risc este configurația viitorului pachet de consolidare fiscală pe care Guvernul l-a amânat în acest an din motive electorale. „La acest moment, lipsesc informații esențiale privind măsurile individuale de corecție avute în vedere, precum și momentul intrării lor în vigoare”, notează Raportul.

Deocamdată nu s-a precizat în mod oficial niciun plan, dar specialiști în economie de la PSD și PNL lucrează cu diverse scenarii legate de taxele pe care le vom avea din 2025. Formal, premierul Ciolacu a negat în mod repetat orice creșteri ale impozitării.

Una dintre variantele luate în calcul este însă creșterea TVA cu 1, 2 sau 3 puncte procentuale (adică la 20% – 21% – 22%), dar nivelul este condiționat de modul în care vor funcționa e-Factura și e-TVA, conform unor surse politice.

De asemenea, n-ar trebui să fim mirați dacă vom vedea majorarea impozitului pe venit de la 10% la 16%. Aceasta este de vreo 3 ani discutată în diverse medii politice, chiar și cu specialiști externi, doar că în ultima perioadă ceva mai des. Asta în timp ce pe partea de contribuții se dorește păstrarea lor la nivelurile actuale.

„Noi întârzieri în ceea ce privește ajustarea dezechilibrului bugetar ar putea atrage penalizări din partea agențiilor de rating”

O sursă considerabilă de riscuri o reprezintă configurația viitorului pachet de consolidare fiscală, se arată în Raportul privind inflația, publicat de Banca Națională. Noi întârzieri în ceea ce privește ajustarea dezechilibrului bugetar ar putea atrage penalizări din partea agențiilor de rating, cu impact advers asupra primei de risc suveran, asupra cursului de schimb și a ratei inflației”, precizează documentul.

 „La acest moment, lipsesc informații esențiale privind măsurile individuale de corecție avute în vedere, precum și momentul intrării lor în vigoare. Dar, în funcție de coordonatele pachetului, impactul net asupra ratei inflației ar putea fi atât unul inflaționist (cel puțin timp de 12 luni, în eventualitatea în care acesta ar presupune majorarea cotelor unor impozite), cât și unul dezinflaționist.

Calendarul electoral încărcat din anul curent nu exclude riscul unui derapaj fiscal suplimentar

România a consemnat deja abateri ample de la traiectoria de corecție a deficitului excesiv, iar calendarul electoral încărcat din anul curent nu exclude riscul unui derapaj fiscal suplimentar, mai precizează autorii Raportului asupra inflației.

Incertitudini decurg și din comportamentul de ajustare al agenților economici la măsurile de corecție a deficitului, consideră Banca Centrală. O eventuală creștere a impozitării veniturilor ar putea conduce la majorări salariale care, la rândul lor, s-ar putea translata în creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor.

De altfel, dat fiind gradul relativ ridicat de tensionare a pieței muncii, nu sunt excluse presiuni inflaționiste persistente generate de majorările salariului minim, de creșterea rapidă a celor din sectorul public dar și de caracterul puternic concurențial al piețelor forței de muncă.

În plus, chiar și pe termen mediu și lung, balanța riscurilor este evaluată a rămâne orientată în sensul unor abateri în sus, în contextul accentuării tensiunilor structurale de pe piața forței de muncă: necorelarea între cerințele angajatorilor și pregătirea forței de muncă, accentuarea valurilor de emigrație sau acutizarea declinului demografic.

În schimb, în cazul particular al sectorului public, riscurile ascendente la adresa dinamicii salariale sunt evaluate ca diminuându-se, în contextul majorărilor succesive deja acordate ori ce urmează a fi acordate pe parcursul anului curent.

Date fiind nevoia acută de ajustare a deficitului bugetar și dimensiunea datoriei publice, aplicarea prevederilor legii responsabilității fiscale (Legea nr. 69/2010, republicată, stipulează că în cazul depășirii datoriei publice a nivelului de 50 la sută din PIB Guvernul trebuie să prezinte un program pentru reducerea ponderii datoriei care să cuprindă și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor privind salariile din sectorul public.) ar putea avea un potențial impact inclusiv asupra anvelopei salariale în sectorul public.

Puseuri de preț pot proveni din reconfigurarea rutelor maritime comerciale tradiționale

În același timp, mediul internațional continuă să fie grevat de multiple tensiuni geopolitice, persistente, deși efectele directe în plan economic sunt încă relativ atenuate.

Puseuri de preț ar putea proveni în eventualitatea unor reconfigurări de lungă durată ale rutelor maritime comerciale tradiționale, evoluție ce ar afecta direct prețul transportului containerizat și, posibil, și prețurile produselor de asigurare al acestuia.

Bunurile energetice, îndeosebi cotațiile petrolului, sunt susceptibile a resimți noi efecte adverse în contextul exacerbării tensiunilor geopolitice. Afectarea infrastructurii energetice ar putea fi ocazionată inclusiv de factori naturali (cum este uraganul Beryl din Oceanul Atlantic). În sens opus ar putea acționa șocurile de natura cererii, în eventualitatea unui proces mai lent de redresare economică. În aceste condiții, deciziile viitoare ale membrilor OPEC+ își păstrează relevanța sporită.

Posibile noi creșteri ale prețurilor sunt asociate și efectelor propagate de pe alte piețe energetice. De exemplu, pe plan internațional, sancțiunile economice aplicate Rusiei în ceea ce privește comercializarea gazelor naturale lichefiate ar putea adăuga marje suplimentare prețurilor de vânzare globale ale acestui produs.

Pe plan local, incertitudini sporite pe termen scurt decurg din comportamentul viitor al operatorilor din piața gazelor naturale

Pe plan local, incertitudini sporite pe termen scurt decurg din comportamentul viitor al operatorilor din piața gazelor naturale. Ulterior majorării tarifelor de către un distribuitor important în luna iunie, nu sunt excluse ajustări în același sens și din partea altor operatori pe parcursul lunilor viitoare.

Pe termen mai lung, incertitudini sunt atribuite tarifelor prevalente ulterior expirării schemei de plafonare a prețurilor energiei electrice și gazelor naturale la 31 martie 2025.

În cazul altor materii prime, pentru evoluția viitoare a prețurilor relevante vor fi în special condițiile meteorologice, cu manifestări din ce în ce mai violente în perioadele recente. De pildă, seceta persistentă, precum și o incidență sporită a fenomenelor extreme sunt de natură să afecteze culturile agricole, cu impact asupra ofertei de astfel de bunuri.

În schimb, politicile de combatere pe termen mediu a schimbărilor climatice ar putea, de asemenea, să genereze într-o primă etapă presiuni inflaționiste, însă este puțin probabil ca acestea să afecteze semnificativ orizontul de opt trimestre al proiecției curente.