Cele două state care frânează dorința Ucrainei privind o aderare rapidă la Uniunea Europeană
Solicitarea Ucrainei de aderare la UE nu mai avansează pe criteriul „cât mai curând posibil”, potrivit ultimului draft al documentului pe care îl vor semna șefii de stat la Consiliul European de la Bruxelles, din 15-16 octombrie. Această modificare a fost făcută ca urmare a presiunilor exercitate de Bulgaria și Ungaria, relatează Kyiv Independent.
Înaintea fiecărui summit, cele 27 de țări membre ale UE pregătesc în avans concluziile comune, care pot suferi modificări până la sfârșitul reuniunii.
În varianta textului, din 13 octombrie, se menționa: „Consiliul European […] așteaptă cu interes deschiderea tuturor celorlalte pachete de reforme cât mai curând posibil, în conformitate cu abordarea bazată pe merite”.
UE tocmai a deblocat, pe 13 octombrie, încă două pachete de reforme legate de extindere — liste de reforme pe care Ucraina trebuie să le finalizeze pentru a adera la UE— și se preconizează că celelalte două vor fi deschise în decembrie.
Însă, în forma sa din 14 octombrie, documentul nu mai conține expresia „cât mai curând posibil”.
Trei diplomați au confirmat pentru Kyiv Independent că Bulgaria și Ungaria au fost țările care au insistat pentru eliminarea acestei formulări, principalul motiv fiind acela de a menține textul la fel ca în luna iunie.
Luna iunie a fost momentul ultimei reuniuni a liderilor UE. Atunci, prim-ministrul ungar, Peter Magyar, a condus o inițiativă încununată de succes pentru eliminarea referinței la grăbirea candidaturii Ucrainei la aderarea la UE „cât mai curând posibil”.
Totuși, această ultimă mișcare este surprinzătoare, având în vedere că problema bilaterală dintre Ungaria și Ucraina privind drepturile minorităților a fost rezolvată și nu există obiecții cunoscute public cu privire la deschiderea de către Kiev a celor două clustere rămase.
Modificarea a fost adusă și în partea referitoare la candidatura Republicii Moldova, al cărei proces de aderare a fost pus la pachet cu Ucraina.
Au existat cel puțin alte trei modificări minore aduse proiectului de concluzii referitoare la Ucraina: o mențiune privind „navele statelor membre” atacate în Marea Neagră, o formulare mai fermă privind returnarea copiilor — aceștia fiind descriși acum ca „deportați ilegal” — și o mențiune privind finanțarea Ucrainei.
Acum, proiectul de concluzii prevede că liderii „vor reveni asupra acestei chestiuni în timp util”, ceea ce ar putea fi interpretat ca pregătirea terenului pentru un schimb serios de opinii cu privire la activele imobilizate ale Rusiei, despre care unii consideră că ar putea domina discuțiile la summitul din decembrie.