Cele mai importante cauze pentru care apare respirația urât mirositoare la copii. Cum se poate preveni și 3 situații în care copilul trebuie dus la medic

Copiii pot avea respirație urât mirositoare – numită și halenă sau halitoză – dintr-o multitudine de motive. De obicei, situația este temporară și se rezolvă printr-o igienizare corectă a dinților și a cavității orale. Dacă persistă, la mijloc pot fi anumite infecții sau boli cronice, precum diabetul și refluxul gastroesofagian.

Halitoza sau halena este termenul medical folosit pentru o respirație cronică urât mirositoare, potrivit Asociației Americane de Stomatologie. Originea ei poate fi la nivelul cavității bucale sau mirosul poate proveni de la nivelul plămânilor.

Igiena precară a gurii, cea mai frecventă cauză

Cea mai frecventă cauză de respirație urât mirositoare la copii este igiena deficitară a gurii. Placa bacteriană care se formează pe dinți atunci când resturile alimentare nu sunt îndepărtate prin periaj și folosirea aței dentare eliberează compuși volatili de sulf cu miros respingător. Analiza Risk Factors, Diagnosis, and Management of Halitosis in Children: A Comprehensive Review – Factori de risc, diagnosticul și managementul halitozei la copii, publicată în 2021, arată că o igienă orală incorectă este una dintre cauzele respirației urât mirositoare. Totodată, cariile și abcesele dentare pot fi de asemenea cauze ale prezenței respirației urât mirositoare.

Atenție la gura uscată

Gura uscată poate fi o altă cauză, informează Medical News Today. Asta pentru că saliva produsă de glandele salivare este foarte importantă și ajută la curățarea cavității orale, potrivit informațiilor publicate de Național Institute of Dental and Craniofacial Research – Institutul Național de Cercetări Dentare și Craniofaciale, parte a Agenției Guvernamentale pentru Sănătate din SUA. Saliva inmoaie alimentele, spală resturile alimentare de pe dinți și gingii și ajută la înghițire. În plus, saliva conține minerale precum calciu și fosfor care ajută la menținerea dinților puternici și la combaterea cariilor. Copiii care au gură uscată au un risc mai mare de halitoză și carii dentare deoarece resturile alimentare și bacteriile care determină apariția cariilor rămân în gură perioade mai lungi de timp. Deshidratarea, respirația pe gură, canicula, anumite medicamente sau afecțiuni medicale preexistente pot provoca uscare gurii la copii.

Alimente cu mirosuri puternice, precum ceapă și usturoi

O altă cauză de respirație urât mirositoare la copii poate fi consumul de alimente cu mirosuri puternice. Digestia începe cu prima îmbucătură și orice copilul mănâncă începe să se descompună în gură, lucru care poate provoca un miros neplăcut. Sulful conținut în alimente precum ceapa și usturoiul sunt cunoscute ca fiind alimente care produc respirație urât mirositoare atât la copii, cât și la adulți. Compușii de sulf se acumulează în gura copilului și sunt absorbiți și în fluxul sanguin. Timp de multe ore după masă, mirosul acestor compuși vor continua să fie eliberat în momentul în care copilul expiră, iar periajul dinților nu-l va îndepărta.

O altă cauză foarte frecventă a respirației urât mirositoare la copii sunt aftele, depunerile albe la nivelul limbii cauzate de bacterii. Periajul limbii de fiecare dată când se spală și dinții ajută atât la îndepărtarea halitozei, cât și la dispariția petelor albe.

Trebuie spus – și nu în ultimul rând – că obiectele introduse în nas pot fi o cauză a respirației urât mirositoare mai ales la bebeluși și la copiii mici. Aceștia își pot intruduce mâncare sau diferite jucării în nas, iar acestea se pot bloca acolo inflamând nasul și determinând scurgeri urât mirositoare. Părinții care suspectează copilul că și-a băgat ceva în nas, observă de asemenea că are febră și musuc de culoare verde închis trebuie să meargă imediat la medic.

Infecții ale sinusurilor și urechilor

Potrivit specialiștilor, halitoza poate fi prezentă și în cazul prezenței anumitor infecții. Sinuzita este una dintre ele, potrivit studiului May chronic rhinosinusitis in children be diagnosed by clinical symptoms? – Rinosinuzita cronică la copii poate fi diagnosticată prin semne clinice? – publicat în 2015 în Science Direct. Sinuzita este inflamația mucoasei cavității sinusurilor nazale ca urmare a contractării unei răceli, unei alergii sau unui blocaj la nivelul sinusurilor. La nivelul sinusurilor și în gât se acumulează fluide unde se acumulează bacterii care determină respirație urât mirositoare.

Amigdalita – o infecție produsă de virusuri sau bacterii și care inflamează amigdalele colorându-le în roșu – poate la rândul ei determina halitoză  prin acumulare de secreții nazale, resturi alimentare și bacterii. De asemenea, alte infecții virale sau bacteriene la nivelul gâtului, urechilor, dar și alergiile pot determina o respirație urât mirositoare la nivelul cavității orale.

Gingivita – inflamația gingiilor produsă de acumulare de placă bacteriană – poate fi o altă cauză pentru care halitoza este prezentă, din cauza toxinelor pe care le produce aceasta. Lipsa igienei orale sau o afecțiune medicală preexistentă poate crește riscul de gingivită la copii.

Anumite afecțiuni, inclusiv diabetul, refluxul gastroesofagian, candidoza și, în cazuri rare, problemele hepatice și renale, pot provoca respirație urât mirositoare la copii.

Tratamentul depinde de cauză. 3 situații în care se impune control medical

Tratamentul contra halitozei depinde de cauză. Astfel, copilul trebuie învățat să păstreze o igienă corectă a cavității bucale – dinți, gingii și limbă – de două ori pe zi. Pentru bebeluși și copiii mici, părinți trebuie să le curețe dinții după prima masă a zilei și înainte de culcare.

De asemenea, igienă alimentară corectă, cu un consum moderat de alimente cu miros puternic sau dulci. Zaharurile din gură și amidonul reprezintă un festin pentru bacteriile care formează placa bacteriană și cariile.

Micul dejun rămâne și în această situație cea mai importantă masă a zilei. Consumul de alimente și hidratarea de dimineață stimulează producția de salivă și reduce mirosul neplăcut al gurii. Totodată, hidratarea trebuie păstrată la nivel optim pe parcursul întregii zile.

Deși majoritatea cazurilor de halitoză nu sunt grave, în condițiile în care au fost excluse celelalte cauze ale respirației urât mirositoare trebuie consultat medicul pediatru pentru o investigație medicală amănunțită.

Astfel, părinții trebuie să consulte pediatrul în următoarele situații:  

• când sunt îngrijorați de halitoza persistentă a celui mic, atunci când aceasta este foarte puternică dimineața,
• când copilul are respirație urât mirositoare și în familie există un istoric de boli preexistente legate de halitoză,
• în situația în care deși copilul păstrează o igienă alimentară și dentară corectă halitoza nu dispare.