Cele mai tari compensatii salariale ale unor manageri nemti. 11 milioane euro pentru 0 secunde lucrate in firma

Pentru cine lucreaza ‚normal’, ca angajat la patron sau la stat, cifrele de mai jos sunt de basm. Sau de cosmar. Ele reflecta compensatiile salariale primite de managerii germani ai unor concerne pentru ce n-au facut, sau pentru ce au facut in asa fel ca firma sa vrea sa scape mai repede de ei. S-ar putea zice ca „asa scrie in contract”. S-ar mai putea zice insa si ca aceste manevre sunt in parte dubioase, cum a fost compensatia platita de firma Schaeffler unui manager care n-a lucrat in firma o zi.

Lider de top este Schaeffler. Furnizorul de componente auto a ajuns in varful listei nu neaparat prin marimea sumei, ci prin absurditatea situatiei. Schaeffler AG i-a virat in cont lui Klaus Deller 11 milioane de euro, desi acesta n-a lucrat in firma nicio zi. Deller trebuia sa-i ia locul fostului presedinte al Consiliului de Administratie, Michael Buscher, care a plecat „de comun acord” cu firma, vrand sa se dedice „unor noi sarcini profesionale”.

Deller trebuia sa preia postul la 1 iulie 2014. Cu putin timp inainte, societarii Georg Schaeffler si Maria-Elisabeth Schaeffler au decis ca seful interimar, fost-vicele Klaus Rosenfeld sa ramana la varf pentru inca cinci ani. Si asa, Deller n-a mai apucat sa lucreze la Schaeffler, insa a plecat de la firma cu tolba plina de bani.

Nu este pentru prima data cand Schaeffler face un fel de exhibitii care, in principiu, nu seamana cu reputatul „made in Germany“, cel putin la nivel de politica manageriala si de personal. Despre subiect m-am referit pe larg in articolul „From Pittsburgh with love”, din luna septembrie 2009. Pe atunci scriam despre ambitia Mariei Schaeffler de a „inghiti” Continental-ul, in 2008, o ambitie care a costat-o scump.

Dupa declansarea crizei financiare la finele acelui an, Continental/Schaeffler avea 12 miliarde de euro datorie la banci, 90% din Continental si tot sectorul vanzari operative fiind sub ipoteca. La inceputul anului 2009, Frau Schaeffler organiza masive iesiri in strada, cu cei 28.000 de angajati ai sai din Germania, pentru bani de la stat si sprijin ca pentru concernul auto Opel.

Nu i-a primit. Insasi cancelarul Angela Merkel a tacut, la tupeul de a se cere bani publici pentru un concern care tocmai se despartise de fostul director al consiliului de administratie de la Continental, Karl-Thomas Neumann, platindu-i o compensatie de 7.400.000 de euro.

Intre timp, afacerile familiei Schaeffler au inflorit din nou. Georg und Maria-Elisabeth Schaeffler, proprietarii firmei cu acelasi nume care produce rulmenti auto si mari actionari la Continental, concern din industria automotive si producator de cauciucuri, au urcat in 2014 pe locul al treilea al celor mai bogati germani, in topul revistei economice a Spiegel, manager-magazin.

Insa urcusul nu s-a produs fara pata. Comisia Europeana a aplicat amenzi insumand 950 milioane euro unui numar de cinci companii, care timp de sapte ani au format un cartel in industria producatoare de rulmenti auto, mentinand artifical preturile la niveluri ridicate. „Germanii de la Schaeffler, prezenti si in Romania, au fost amendati [n.r. in luna martie 2014] cu 370 milioane euro”, relata anul trecut 0-100.hotnews.ro.

Top premii de adio au mai dat managerilor germani si alte companii:

Blackberry: Candva producator de varf de smartphones, firma canadiana BlackBerry a cazut puternic in 2012. In ianuarie 2012, managerul german Thorsten Heins a fost numit presedinte al CA si CEO al Research in Motion, sperandu-se intr-o „minune nemteasca” la BlackBerry. Aceasta insa n-a avut loc si Heins a trebuit sa plece. Compensatia sa: 55,6 milioane dolari, dintre care o parte in actiuni de firma.

Siemens: compensatia pentru eliberarea prematura a lui Peter Löscher din functia de presedinte al Consiliului de administratie (2013) s-a ridicat la peste 17 milioane de euro.

Lanxess: Axel Heitmann a lansat concernul de produse chimice Lanxess la bursa. Si totusi,In februarie 2014 a fost concediat si firma trebuia sa-i dea o compensatie in valoare de 9,2 milioane euro. Surpriza a fost insa ca amanagerul si-a montat in propria casa, dar pe banii firmei, sisteme de siguranta care valorau 600.000 de euro. Data fiind aceasta cheltuiala, compensatia sa a scazut.

Vattenfall: Seful concernului energetic Vatenfall Europe AG, Klaus Rauscher, a trebuit sa plece (2007) datorita unei serii de probleme cauzate de defectiuni la centralele nucleare ale companiei. Prima sa de „adio” s-a ridicat la 5,5 milioane euro.

Novartis: Daniel Vasella a fost seful concernului farmaceutic elevetian Novartis timp de 14 ani si participant vreme de trei ani (2002, 2010, 2011) la conferintele Bilderberg. In 2013, el n-a mai candidat pentru sefia CA, urmand sa primeasca o compensatie de 58,5 milioane de euro. Deoarece cazul a facut valuri in politica si in presa, se pare ca suma platita s-ar fi diminuat sub zece milioane de euro.

Insa potrivit informatiilor Wikipedia.de, „In iulie 2013, Novartis a comunicat ca Vesella va primi intre februarie si octombrie 2013 cinci milioane de franci elvetieni, intre care 2,2 milioane de franci in actiuni ale concernului. In plus, s-a incheiat un contract de consultanta pana in 2016, car ii garanteaza lui vesella 25.000 de dolari pe zi/consultanta, suma minima fiind de 250.000 de dolari pentru fiecare dintre anii 2014, 2015, 2016.