Cercetătorii cred că au descoperit în sfârșit de ce unele persoane se îmbată fără să bea alcool

O armată ascunsă de microbi intestinali poate produce alcool în interiorul corpului — iar oamenii de știință ar putea ști, în sfârșit, cum să oprească acest proces, relatează SciTechDaily.

Oamenii de știință au identificat bacterii intestinale specifice și căi biologice care determină producerea alcoolului în interiorul corpului la persoanele cu sindromul de fermentație intestinală („auto-brewery syndrome”, ABS). Această afecțiune rară și frecvent înțeleasă greșit face ca indivizii să se intoxice chiar dacă nu au consumat alcool.

Studiul a fost coordonat de cercetători de la centrele Mass General Brigham din Boston, în colaborare cu specialiști de la Universitatea San Diego din California și a fost publicat pe 8 ianuarie în revista Nature Microbiology.

Cum funcționează sindromul de fermentație intestinală

Acesta apare atunci când anumite microbiote intestinale descompun carbohidrații și îi transformă în etanol (alcool), care ajunge ulterior în fluxul sanguin. Cantități mici de alcool pot fi produse în timpul digestiei normale la orice persoană, însă la persoanele cu ABS nivelurile pot crește suficient de mult încât să provoace o stare vizibilă de intoxicație.

Deși afecțiunea este extrem de rară, cercetătorii cred că este adesea trecută cu vederea deoarece mulți clinicieni nu sunt familiarizați cu ea, testarea este dificilă, iar stigmatul social poate descuraja evaluarea corectă.

Persoanele cu ABS trec frecvent prin ani întregi fără un diagnostic corect. În acest timp, ele se pot confrunta cu izolare socială, complicații medicale și chiar probleme legale cauzate de intoxicații aparent inexplicabile. Confirmarea afecțiunii este dificilă deoarece metoda diagnostică de referință presupune testarea atent monitorizată a alcoolemiei pe o perioadă de timp, procedură care nu este disponibilă pe scară largă.

Ce a descoperit nou studiul

Pentru a înțelege mai bine ce anume stă la baza tulburării, cercetătorii au studiat 22 de persoane diagnosticate cu ABS, 21 dintre partenerii lor de locuință neafectați și 22 de participanți sănătoși din grupul de control. Echipa a analizat și comparat compoziția și activitatea microbiotei intestinale în toate cele trei grupuri.

Atunci când probele de scaun colectate în timpul episoadelor active de ABS au fost testate în laborator, mostrele provenite de la pacienți au produs niveluri mult mai ridicate de etanol decât cele ale partenerilor sau ale participanților sănătoși. Acest rezultat sugerează că testarea pe bază de probe de scaun ar putea, într-o zi, ajuta medicii să diagnosticheze afecțiunea mai ușor și mai precis.

Până acum, oamenii de știință aveau informații limitate despre microorganismele specifice responsabile de sindromul de fermentație intestinală. Analiza detaliată a probelor de scaun a arătat că mai multe specii bacteriene par să joace un rol-cheie, printre care Escherichia coli și Klebsiella pneumoniae.

În timpul exacerbării simptomelor, unii pacienți au prezentat și niveluri semnificativ crescute ale enzimelor implicate în căile de fermentație, comparativ cu participanții din grupul de control. Cercetătorii subliniază că, deși aceste organisme au fost identificate la unii pacienți, identificarea exactă a microbilor cauzatori la fiecare individ rămâne un proces complex și consumator de timp.

Speranțe pentru o diagnosticare și îngrijire mai bună

Echipa de cercetare a monitorizat îndeaproape și un pacient ale cărui simptome s-au ameliorat după un transplant de microbiotă fecală, în condițiile în care alte tratamente eșuaseră. Perioadele de recădere și remisie au coincis îndeaproape cu modificări ale anumitor tulpini bacteriene și ale activității metabolice din intestin, consolidând dovezile biologice care susțin diagnosticul. După un al doilea transplant fecal, care a inclus un pretratament antibiotic diferit, pacientul a rămas fără simptome timp de peste 16 luni.

„Sindromul de fermentație intestinală este o afecțiune prost înțeleasă, cu puține teste și opțiuni terapeutice”, a declarat Elizabeth Hohmann, autoare principală a studiului și specialistă în cadrul Diviziei de Boli Infecțioase a Departamentului de Medicină de la Mass General Brigham.

„Studiul nostru demonstrează potențialul transplantului fecal. Mai larg, prin identificarea bacteriilor specifice și a căilor microbiene responsabile, rezultatele noastre ar putea deschide calea către un diagnostic mai ușor, tratamente mai eficiente și o calitate a vieții îmbunătățită pentru persoanele care trăiesc cu această afecțiune rară”, a subliniat ea.

Hohmann lucrează în prezent împreună cu colegi de la UC San Diego la un studiu care evaluează transplantul fecal la opt pacienți cu ABS.