Cerul Germaniei, vibrând în chemare de muezin

De vineri, muezinul va putea chema prin difuzoare, la rugaciunea de la moscheile din Köln. Proiectul este inițiat în numele libertății credinței, de catre Uniunea Turco-Islamică, Ditib. Chemarea este comparată cu clopotele care cheamă la slujbă, la creștini. O purtătoare de cuvânt a orașului Köln a declarat ieri, pentru televiziunea WDR, că un contract public între oraș și Ditib va ​​fi semnat joi. Însă au aparut critici.

Orașul Köln a anunțat că, în virtutea libertății practicii religioase, stipulate în Legea fundamentală, comunitățile moscheilor își pot chema prin muezini credincioșii, la rugăciune. Acest lucru se face la cerere și în anumite condiții.

Muezinul poate chema la rugăciune, începând din 14 octombrie, o dată, între orele 12:00 și 15:00, timp de maximum cinci minute. Potrivit purtătorului de cuvânt al orașului, apelul maxim de cinci minute cu muezin ar trebui să ajungă doar la un volum maximum 60 de decibeli.

Întrucât acesta este un proiect pilot, contractul este limitat la doi ani, potrivit primăriei. De asemenea, Ditib trebuie să informeze rezidenții cu fliere (fluturași) și să numească o persoană de contact. Pentru joi după-amiază, Ditib a invitat la un întâlnire de informare, în moscheea centrală din cartierul Ehrenfeld.

Instrumentare politică?

Expertul berlinez în islamism, Ahmad Mansour, a criticat apelul la muezin ca fiind o „demonstrație a puterii islamului politic”. El este de părere că Ditib este brațul extins al autorității religioase turce din Ankara, președintele Recep Tayyip Erdogan inaugurând personal moscheea centrală din Köln-Ehrenfeld.

„Este revoltator faptul că tocmai această organizație primește acum o asemenea recunoaștere publică”, spune Mansour.

Comparația cu sunetul clopotelor bisericii nu-l convinge. „Tunetul clopotelor este despre sunet, chemarea muezinului este despre mesaje religioase concrete. Muezinul strigă că nu există alt zeu decât Allah și că Mohammed este trimisul lui. Deci, asta e o diferență clară față de simplul sunet”.

De asemenea, nu se poate ignora faptul că mulți tineri musulmani din Germania apreciază faptul că religia nu este la fel de vizibilă în spațiul public, precum este în țările islamice de origine ale familiilor lor. „Li se pare relaxant, li se pare bine”, spune Mansour. „Dacă vrei să fii la timp pentru rugăciune, doar pornește-ți telefonul mobil”.

În special, Mansour critică faptul că decizia a fost pur și simplu anunțată de primarul din Köln, Henriette Reker (independenta), fără să fi avut loc o discuție prealabilă. Este vorba despre întrebări fundamentale: „Care este poziția islamului în societatea noastră? Este chiar egal? Dacă asa este cazul, atunci musulmanii ar trebui să poată cere sărbători legale și multe altele. Și exact asta se va întâmpla acum: conservatorii se simt îndreptățiți, văd acesta ca un pas important spre islamizarea Europei și vor continua să ceară din ce în ce mai mult.”

Desigur, toată lumea este în favoarea libertății de credință. „Dar a plasa chemarea de muezin doar în acest context este iresponsabil de naiv”.

Minarete fără număr

Chemarea de muezin a fost, inițial, o condiție pentru agrearea construcțiilor de moschei în Germania. La finele anului 2008 scriam articolul Cerul Germaniei, străpuns de minarete, din care extrag niște precizări de atunci.

La sfârșitul lunii octombrie, una dintre cele mai mare moschei din Germania și-a deschis porțile la Duisburg, 5.000 de musulmani au participat la inaugurare. A participat și ministrul landului Nordrhein-Westfallen (NRW), Jürgen Rüttgers, care a subliniat „dreptul musulmanilor la moschei“. El a mai spus: „Avem nevoie de mai multe moschei în țara noastră, însă nu în curțile din dos, ci vizibile, distincte“.

Moscheea Merkez din Duisburg e, în sensul acesta, extrem de vizibilă: are un minaret înalt de 34 de metri, mai multe cupole în stil tradițional otoman, loc pentru 1.200 de credincioși și a costat 7,5 milioane de euro, dintre care 3,2 milioane provenite din fonduri de stat ale landului NRW și ale Uniunii Europene. I s-au alăturat sponsorizări și contribuții ale Uniunii Turco-Islamice Ditib, inițiatoarea proiectului.

Trei ani și jumătate a durat construcția moscheii din cartierul Marxloh din Duisburg, unde locuiesc 18.000 de străini, majoritatea fiind turci. În Mannheim, Moscheea Yavuz Sultan Selim are minaretul mai mic, doar de 30 de metri, însă poate adăposti pentru rugăciune 2.500 de credincioși.

La Köln, este planificată costrucția altei Mari Moschei. Spre deosebire de Duisburg, unde lucrurile au decurs lin, fără mare împotrivire din partea locuitorilor din cartier, în Köln dezbaterea pe marginea proiectului nu s-a încheiat. Desi, ca și în celelalte moschei, s-a renunțat la tradițională chemare de muezin, din turnul cu minaret, pentru a nu deranja vecinătatea.

Mega-proiectul moscheii din München-Sendling e însă atins de criza financiară globală. Se pare că lipsesc donațiile care să susțină finanțarea planificată, de 12.000.000 euro. Sueddeutsche.de, citând cotidianul turcesc din Germania, Hürriyet, scrie că „datorita problemelor financiare, proiectul stă să cadă“.

Inițiatorul acestuia, asociația culturala turco-islamica Ditim, neagă luarea unei decizii de abandonare a construcției moscheii. Primarul general al Münchenului, Christian Ude, care de ani de zile se implică în proiect, pare însă a fi de-a dreptul alarmat.

De atunci, în peste un deceniu, se pare că nu doar construcțiile au progresat până la finalizare, ci și indulgența sonoră a crescut. Cerul Germaniei, străpuns de minarete, va vibra și în acorduri repetate, de muezin.

(foto articol: © Gerd Harder | Dreamstime.com)