Cheltuielile uriașe ale marilor companii tech creează o „dilemă a prizonierului”, argumentează directorul unui fond de investiții
Cursa pentru dezvoltarea inteligenței artificiale (AI) s-a transformat într-o competiție costisitoare care prinde „puțin” companiile Big Tech într-o „dilemă a prizonierului”, afirmă directorul de top al unui fond de investiții, citat de Business Insider.
„Trebuie să investești în ea pentru că și rivalii tăi investesc, iar dacă rămâi în urmă, nu vei avea o poziție competitivă la fel de solidă”, a explicat Tony Yoseloff, directorul pentru investiții al Davidson Kempner Capital Management, un fond specializat în capital de risc care administrează active în valoare de aproximativ 37 de miliarde de dolari.
Dilema prizonierului este un concept clasic din teoria jocurilor care arată cum două persoane (sau organizații) pot ajunge la un rezultat mai prost pentru ambele din cauza lipsei de cooperare, chiar dacă ar avea de câștigat dacă ar colabora.
Cel mai cunoscut exemplu este cel cu doi suspecți care sunt arestați pentru o crimă și interogați separat, primind mai multe opțiuni din partea anchetatorilor: dacă amândoi tac, primesc o pedeapsă mică (de exemplu, 1 an fiecare); dacă unul trădează (mărturisește) și celălalt tace, trădătorul scapă liber, iar celălalt primește o pedeapsă mare (de exemplu, 10 ani); dacă amândoi trădează, amândoi primesc o pedeapsă moderată (de exemplu, 5 ani fiecare).
Deși cea mai bună soluție colectivă ar fi ca amândoi să tacă, frica de a fi trădați îi face pe ambii să aleagă să trădeze, rezultând o pedeapsă mai mare pentru amândoi.
Va obține Big Tech rezultate pe măsura investițiilor sale?
În ceea ce privește sumele uriașe investite de companiile Big Tech angrenate în cursa pentru dezvoltarea AI, Yoseloff afirmă că această dinamică a cheltuielilor nu afectează doar Silicon Valley. El a explicat în cadrul unui interviu acordat podcastului Exchanges realizat de banca de investiții Goldman Sachs că, întrucât un număr redus de companii tehnologice domină piața bursieră americană din cauza prețului uriaș al acțiunilor lor, comportamentul acestor companii influențează acum aproape fiecare investitor.
Yoseloff nu respinge inteligența artificială ca pe un simplu fenomen exagerat. În schimb, el o încadrează în modelul mai amplu al schimbărilor tehnologice de lungă durată.
El subliniază că au trecut aproximativ zece ani de la popularizarea calculatoarelor personale în Statele Unite, în anii 1980, până când au apărut creșteri vizibile ale productivității la locul de muncă. Iar în cazul internetului, au fost necesari cam 5 sau 6 ani de la lansarea sa pe scară largă pentru a obține câștiguri similare.
Dacă istoria se repetă, beneficiile economice ale „boom”-ului actual al inteligenței artificiale ar putea fi încă la ani distanță. Însă Yoseloff avertizează că piețele se comportă de parcă recompensa ar fi iminentă.
„Așa îmi place mie să privesc lucrurile: va exista oare, la un moment dat, o oscilație în materie de AI? Vor începe investitorii să se întrebe cum sunt folosiți acei bani investiți în cheltuieli de capital?”, a întrebat el retoric.
Tot mai multe voci avertizează că entuziasmul față de AI a creat o „bulă” pe bursa americană
Yoseloff a comparat momentul actual cu perioade anterioare marcate de o concentrare extremă a pieței și de un entuziasm uriaș pentru tehnologiile revoluționare și acțiunile companiilor a căror preț înregistrează creșteri continue. Deși acele tendințe s-au bazat pe inovații reale, investitorilor le-au trebuit aproximativ 15 ani pentru a-și recupera banii.
Comentariile lui Yoseloff vin pe fondul unei dezbateri mai ample despre dacă investițiile masive în AI împing piețele bursiere către o bulă speculativă.
Unii lideri, inclusiv Sam Altman, directorul general al OpenAI, au avertizat asupra unei suprasaturări de entuziasm în jurul inteligenței artificiale – chiar dacă subliniază potențialul transformator al acestei tehnologii.
„Suntem într-o fază în care investitorii, în ansamblu, sunt prea entuziasmați de AI? În opinia mea, da”, a declarat Altman jurnaliștilor în august, adăugând însă că este și „cel mai important lucru care s-a întâmplat de mult timp încoace”.
La sfârșitul lunii octombrie, cofondatorul Microsoft, Bill Gates, a comparat mediul actual cu bula internetului (bula „dotcom”) de la sfârșitul anilor ’90 și a avertizat că „există o mulțime de astfel de investiții care se vor dovedi fundături”. Jeff Bezos a făcut comentarii asemănătoare.
INTERVIURILE HotNews.ro